Nadia Cupsa, Psy Expert - Societatea de Psihologie

Nadia Cupsa, Psy Expert - Societatea de Psihologie http://nadiacupsa.blogspot.ro/

16/08/2026

Ejacularea precoce nu este doar o problemă „de funcționare”.

După un consult urologic care exclude sau tratează cauzele medicale, următorul pas este psihosexologia.

De ce? Pentru că ejacularea precoce poate fi întreținută de anxietatea de performanță, frica de eșec, hipervigilența față de reacțiile corpului, dificultatea de a regla excitația sexuală sau tensiunile din relație.

În psihosexologie lucrăm concret cu aceste mecanisme. Învățăm corpul să tolereze și să regleze mai bine excitația, reducem presiunea de „a performa” și reconstruim o sexualitate bazată pe plăcere, siguranță și conectare.

Iar atunci când problema sexuală apare în cuplu, recomand integrarea Terapiei Imago. Felul în care partenerii se simt văzuți, acceptați, doriți și în siguranță unul cu celălalt influențează direct intimitatea.

De aceea, în dificultățile de natură sexuală, abordarea mea este una integrată: psihosexologie pentru sexualitate și Terapie Imago pentru relația în care sexualitatea se trăiește şi devine o punrte de aprofundare a conexiunii dintre cei doi.

15/08/2026

De ce psihodrama în traumă, când ajungem să ne simțim mereu victime?

Uneori, trauma nu rămâne doar în trecut, ci continuă să influențeze felul în care interpretăm prezentul.

Dacă ai trecut prin abandon, umilire, respingere, abuz sau neputință, poți ajunge să recunoști același scenariu în multe situații de viață. Să simți că ceilalți au puterea. Că ție doar ți se întâmplă. Că nu ai de ales.

Este important să facem o diferență: poți să fi fost victimă într-o anumită situație, fără ca rolul de victimă să devină identitatea ta.

În psihodramă, trauma nu este doar povestită. Ea poate fi explorată prin acțiune, corp, roluri și relație.

Poți reveni simbolic într-un moment în care nu ai avut voce și, într-un cadru terapeutic sigur, să exprimi ceea ce atunci nu ai putut spune.

Poți pune limita pe care nu ai putut să o pui.

Poți cere ajutor.

Poți privi scena dintr-o altă perspectivă.

Poți întâlni partea din tine care a rămas blocată în frică sau neputință.

Și, treptat, apare ceva esențial: capacitatea de a alege.

Vindecarea nu înseamnă să minimalizezi ceea ce ți s-a întâmplat. Înseamnă să nu mai lași trecutul să decidă de fiecare dată cm reacționezi în prezent.

În loc de:
„De ce mi se întâmplă mereu mie?”

poate apărea:

„Ce simt acum?”
„Ce am nevoie?”
„Ce pot face?”
„Ce aleg?”

Trauma poate explica multe dintre mecanismele noastre de supraviețuire, însă nu o lăsăm să ne definească pentru totdeauna.

Uneori, terapia începe exact în momentul în care descoperi că astăzi ai mai multă putere decât aveai atunci.

Există soluții! Începe călătoria ta spre tine şi spre relații mai împlinitoare!

Semne că spui „da” din frică, nu dintr-o alegere aliniată cu tinePoate răspunsul vine automat. Cineva îți cere ceva și, ...
09/08/2026

Semne că spui „da” din frică, nu dintr-o alegere aliniată cu tine

Poate răspunsul vine automat. Cineva îți cere ceva și, înainte să verifici cu tine, te trezești spunând deja: „Da, sigur.”
Apoi rămâi cu o tensiune. Cu un regret. Cu oboseală. Cu gândul că iar ai acceptat ceva ce nu poți duce.

Un prim semn este că spui „da”, și apoi te simți epuizată.
Nu simți bucurie. Nu simți libertate. Nu simți deschidere. Simți presiune.

Un alt semn este că îți este teamă că celălalt se va supăra dacă refuzi.
Nu alegi în funcție de ce poți, ci în funcție de reacția pe care vrei să o eviți.
Poate te justifici excesiv când spui „nu”.

Explici prea mult. Te scuzi prea mult. Încerci să dovedești că ai un motiv suficient de bun, ca și cm simpla ta limită nu ar fi suficientă.

Poate te simți vinovată când alegi ceva pentru tine.
Când te odihnești.
Când nu răspunzi imediat.
Când nu ajuți.
Când alegi să nu participi.
Când spui: „Nu pot acum.”

92% dintre adulții incluși în sondajul YouGov manifestă cel puțin un comportament specific people-pleasing-ului, precum evitarea conflictului sau punerea nevoilor celorlalți înaintea propriilor nevoi.
Poate ai impresia că trebuie să fii mereu disponibilă ca să fii iubită.

Să răspunzi repede.
Să înțelegi mereu.
Să ierți repede.
Să lași de la tine.
Să fii acolo, indiferent de cost.

Și poate îți spui des:
„Mai bine fac eu, ca să fie liniște.”
Dar liniștea obținută prin autoabandon nu este pace. Este tensiune amânată.
Un „nu” sănătos poate suna simplu:
„Nu pot acum.”
„Am nevoie să mă gândesc.”
„Pentru mine nu funcționează.”
„Asta depășește ce pot duce acum.”

Nu trebuie să fii dură ca să ai limite. Nu trebuie să explici tot ca să ai dreptul la un refuz.
Limitele nu te fac rece.
Te ajută să rămâi întreagă.

Există soluții! Începe călătoria ta spre tine și spre relații mai împlinitoare.

Multe femei nu sunt obosite pentru că fac prea puțin. Sunt obosite pentru că duc prea mult.Duc emoțiile tuturor.Duc orga...
08/08/2026

Multe femei nu sunt obosite pentru că fac prea puțin. Sunt obosite pentru că duc prea mult.

Duc emoțiile tuturor.
Duc organizarea.
Duc grija.
Duc vinovăția.
Duc frica de conflict.
Duc responsabilități care nu le aparțin.
Duc nevoia de a nu supăra.

Duc rolul de „cea care înțelege mereu”.
Și, de multe ori, toate acestea nici măcar nu se văd.
Pentru că femeia care duce mult poate părea funcțională. Merge la muncă. Răspunde la mesaje. Are grijă de copii, de casă, de partener, de părinți, de colegi. Zâmbește. Spune „mă descurc”.

Și în interior poate fi epuizată.

Un sondaj YouGov din 2024, vorbește despre comportamentele asociate people-pleasing-ului care apare mai frecvent la femei, 56%, comparativ cu 42% la bărbați. Explicația posibilă ține și de rolurile sociale: femeile sunt adesea învățate să fie grijulii, disponibile emoțional și orientate spre nevoile celorlalți.

Dar ce se întâmplă când grija devine autoabandon?
Când spui mereu „da” ca să nu pari rece?
Când îți ignori oboseala ca să nu dezamăgești?
Când simți că trebuie să fii mereu caldă, atentă, prezentă și înțelegătoare?

Când refuzul tău este interpretat ca lipsă de empatie?
Aici apare prețul emoțional.
Pentru că feminitatea nu înseamnă sacrificiu permanent.
Grija nu înseamnă să te golești.
Iubirea nu înseamnă să duci totul singură.
Disponibilitatea nu ar trebui să fie condiția prin care meriți acceptare.

Poți fi blândă și fermă.
Poți fi iubitoare și cu limite.
Poți fi prezentă pentru ceilalți fără să dispari din propria viață.
Întrebarea nu este doar:
„Cât mai pot duce?”
Ci și:
„Cine mă duce pe mine?”
„Unde am voie să mă sprijin?”
„Ce nevoie a mea am ignorat prea mult?”
Uneori, vindecarea începe când femeia care a dus totul singură își dă voie să pună limite sănătoase acolo unde până atunci nu erau, chiar dacă asta vine cu tensiune și poate vinovăție.

Există soluții! Începe călătoria ta spre tine și spre relații mai împlinitoare!

People-pleasing-ul nu este bunătate. Este frică îmbrăcată frumos.Când vrei mereu să fii pe placul tuturor, poate părea c...
07/08/2026

People-pleasing-ul nu este bunătate. Este frică îmbrăcată frumos.

Când vrei mereu să fii pe placul tuturor, poate părea că ești o persoană bună, atentă și disponibilă.

Ești cea care ajută.
Cea care răspunde.
Cea care lasă de la ea.
Cea care se adaptează.

Cea care spune „nu-i nimic”, chiar și atunci când este ceva.
Dar uneori, în spate, nu este doar iubire. Este frică.
Frica de a dezamăgi.
Frica de conflict.
Frica de respingere.
Frica de a nu mai fi aleasă.
Frica de a fi văzută ca egoistă, rece sau dificilă.
Și atunci începi să te adaptezi excesiv.
Spui „da”, deși nu mai poți.
Taci, deși te doare.

Zâmbești, deși în interior ești furioasă.
Îți asumi responsabilități care nu sunt ale tale.
Îți ignori nevoile ca să le rezolvi pe ale altora.
People-pleasing-ul afectează stima de sine, autonomia și calitatea relațiilor. Pentru că atunci când îți construiești valoarea în funcție de cât de mulțumiți sunt ceilalți, începi să te îndepărtezi de tine.

Nu te mai întrebi:
„Ce simt eu?”
„Ce vreau eu?”
„Ce pot eu duce?”
„Unde este limita mea?”
Ci te întrebi:
„Oare se supără?”
„Oare mă mai place?”
„Oare mă respinge?”
„Oare am făcut destul?”
O relație sănătoasă nu îți cere să dispari ca să fii iubită.
Nu îți cere să fii mereu disponibilă.
Nu îți cere să spui „da” când corpul tău spune „nu”.
Nu îți cere să alegi liniștea celuilalt cu prețul neliniștii tale.
Bunătatea adevărată vine din libertate, nu din frică.

Este o diferență uriașă între:
„Aleg să fac asta pentru tine”
și
„Fac asta pentru că mi-e teamă că mă vei respinge dacă refuz.”
Primul gest hrănește relația.
Al doilea te golește pe tine.

Există soluții! Începe călătoria ta spre tine și spre relații mai împlinitoare.

Celălalt nu doar ne întâlnește. Celălalt ne revelează aspectele la care mai avem de lucrat cu noi înșine.În multe dintre...
06/08/2026

Celălalt nu doar ne întâlnește. Celălalt ne revelează aspectele la care mai avem de lucrat cu noi înșine.

În multe dintre tensiunile relaționale, nu reacționăm exclusiv la prezent, ci și la urmele trecutului care se reactivează în noi. Uneori, ceea ce ne irită cel mai intens la celălalt atinge o parte din noi pe care încă nu am putut-o privi cu adevărat.
Relația devine astfel mai mult decât un spațiu al afectului; devine un spațiu al adevărului interior care ni se revelează gradat.

Nu doar ascultăm, ci interpretăm conform scenariilor din mintea noastră.

Nu doar vedem, ci proiectăm fricile noastre.
Nu doar răspundem la ceea ce este, ci și la ceea ce am experimentat cândva.

O întrebare matură nu este doar „ce face celălalt?”, ci și:
care este aportul meu la blocajul din această relație?
Nu pentru a cultiva vinovăția, ci pentru a face loc responsabilității emoționale și relaționale.

A cunoaște care este responsabilitatea noastră emoțională este una dintre cele mai subtile forme ale libertății interioare.

Există soluții! Începe călătoria ta spre tine și spre relații mai împlinitoare.

Nu îți este frică de cuvântul „nu”. Îți este frică de ce crezi că se va întâmpla după.„Dacă se supără?”„Dacă mă judecă?”...
02/08/2026

Nu îți este frică de cuvântul „nu”. Îți este frică de ce crezi că se va întâmpla după.
„Dacă se supără?”
„Dacă mă judecă?”
„Dacă pleacă?”
„Dacă nu mă mai iubește?”
„Dacă nu mă mai caută?”
„Dacă spune că sunt egoistă?”
„Dacă se schimbă relația?”
Acolo este rana ta, care nu are legătură cu prezentul ci cu bagajul tău relațional.

Frica unui ”NU”, nu este în refuzul în sine, cii în frica de pierdere o conexiune pe care în trecut o pierdeai dacă puneai o limită.

Pentru multe persoane, „nu”-ul nu este doar un cuvânt, ci devine o amenințare a siguranței conexiunii și vine cu multă tensiune emoțională, deoarece activează amintirea relațiilor în care iubirea era condiționată.

Erai iubit când erai bun.
Erai acceptat când nu deranjai.
Primeai apropiere când îndeplineai așteptări.
Erai apreciat când nu aveai prea multe nevoi și erai cuminte.
Erai în siguranță când ceilalți erau mulțumiți de tine.

Și atunci, adult fiind, sistemul tău interior poate reacționa ca și cm fiecare limită ar putea duce la abandon.

De aceea, uneori, spui „da” nu pentru că vrei, ci pentru că îți este frică de consecințele unui „nu”.

Adultul din tine poate învăța ceva nou, ceva ce îl va face să discearnă tot mai mult o relație securizantă de una toxică, iar siguranța va fi noul sexy pe care creierul tău îl va plăcea.

Oamenii potriviți nu dispar pentru că ai limite și relațiile sănătoase nu se rup pentru că spui ce simți.

Iubirea matură nu îți cere să fii mereu comodă.
Apropierea reală nu are nevoie ca tu să te micșorezi.

Da, unii oameni s-ar putea supăra când începi să pui limite. Mai ales cei care beneficiau din lipsa lor, alții vor întoarce vina spunând vrute și nevrute despre caracterul tău, niciodată despre al lor.

Asta nu înseamnă că limita ta este greșită.

Înseamnă că relația se reorganizează în jurul unui adevăr nou: și tu contezi.
Poate nu vei rosti „nu” perfect.
Poate vocea îți va tremura.
Poate vei simți vinovăție.
Poate vei avea nevoie să repeți de multe ori până când corpul tău va înțelege că ești în siguranță.
Dar fiecare „nu” spus cu respect poate deveni o dovadă nouă pentru tine:
Pot avea limite și pot rămâne în relație.
Pot spune adevărul și pot fi iubită.
Pot fi eu fără să mă pierd.

Există soluții! Începe călătoria ta spre tine și spre relații mai împlinitoare.

Noutatea poate reaprinde relațiaRutina oferă stabilitate, însă atunci când devine singurul mod de a trăi împreună, relaț...
31/07/2026

Noutatea poate reaprinde relația

Rutina oferă stabilitate, însă atunci când devine singurul mod de a trăi împreună, relația poate începe să își piardă prospețimea. Când zilele seamănă prea mult una cu alta, iar partenerii funcționează cași pe pilot automat, legătura dintre ei riscă să se golească de curiozitate și de energie.

Experiențele noi au rolul de a aduce spontaneitatea înapoi în spațiul relațional. Gesturile nu trebuie să fie spectaculoase sau extreme, ci doar să știm că sunt din repertoriul acelora care îl fac fericit pe celălalt.

Uneori, este suficientă o activitate simplă cm ar fi o plimbare de seară, printr-un loc diferit, pentru ca între cei doi să apară din nou interesul și curiozitatea, acea vitalitate și senzație că încă se pot descoperi unul pe celălalt.

În terapie am lucrat cu un cuplu care descria relația lor ca fiind „corectă, însă cumva lipsită de viață”. Nu existau conflicte grave, însă ea spunea: „Parcă trăim într-o repetiție continuă.” Au realizat că, de ani întregi, nu mai încercaseră aproape nimic nou împreună. Totul era previzibil.

Au început cu lucruri mici: un loc nou, o ieșire spontană, o activitate pe care niciunul nu o mai făcuse. După o perioadă, nu au spus că viața lor s-a schimbat radical, ci ceva mult mai important: „Parcă ne simțim mai vii împreună, râdem mai mult.”

Noutatea nu înlocuiește profunzimea, totuși o poate reactiva. Ea ne scoate din inerție și ne amintește că relația nu este doar un spațiu al obligațiilor și îndatoririlor, ci și unul al descoperirii și al bucuriei.

Există soluții! Începe călătoria ta spre tine și spre relații mai împlinitoare.

Uneori, relația nu are nevoie doar de discuții serioase, ci și de joacăÎn multe cupluri, apropierea nu dispare brusc, ci...
30/07/2026

Uneori, relația nu are nevoie doar de discuții serioase, ci și de joacă

În multe cupluri, apropierea nu dispare brusc, ci se estompează încet, pe măsură ce viața de zi cu zi devine tot mai încărcată de responsabilități, program, copii, facturi și oboseală. Relația continuă să funcționeze, la nivel practic, cei doi colaborează, se organizează, rezolvă, însă uită să se mai bucure unul de celălalt.

Tocmai aici apare un adevăr important: joaca nu este un detaliu minor într-o relație, ci una dintre formele prin care legătura rămâne vie.

În cabinet întâlnesc adesea cupluri care spun: „Nu ne mai certăm atât de mult, dar nici nu mai simțim mare lucru.” În spatele acestei stări se află deseori nu doar lipsa romantismului, ci și dispariția spontaneității.

Un cuplu cu care am lucrat își amintea cu emoție de începutul relației: plimbări lungi seara, glume fără sens, concursuri copilărești, ieșiri spontane. Toate acestea dispăruseră, iar în locul lor rămăsese doar organizarea zilnică. Când au început să readucă în mod conștient mici momente de joacă, o seară diferită, o ieșire fără plan, un joc, o glumă împărtășită au simțit că între ei reapare ceva esențial.

Joaca nu înseamnă lipsă de maturitate. Înseamnă vitalitate, libertate emoțională și plăcerea de a fi împreună. O relație nu crește doar prin responsabilitate și efort, ci și prin acele momente în care doi oameni își amintesc că le place să fie unul lângă celălalt.

Există soluții! Începe călătoria ta spre tine și spre relații mai împlinitoare.

Relația de cuplu care merge de la sineUna dintre marile iluzii din viața de cuplu este credința că, dacă iubirea există,...
28/07/2026

Relația de cuplu care merge de la sine

Una dintre marile iluzii din viața de cuplu este credința că, dacă iubirea există, relația se va merge de la sine. În realitate, apropierea nu se păstrează de la sine. Ea are nevoie de atenție, timp, interes și experiențe împărtășite. Nu pentru că iubirea nu ar fi suficient de importantă, ci pentru că viața este intensă și, de multe ori, ne cam consum[ timpul ;i energia.

În terapie, multe cupluri spun că nu se mai simt conectați, că momentele frumoase au cam fost înlocuite cu critici, certuri și frustrări. Și nici nu mai știu de la ce se ceartă, doar ajung din nou în același punct. Și nu, nu au fost evenimente dramatice, ci prin acumularea tăcută a zilelor în care nu mai există timp real pentru întâlnirea dintre ei.

Îmi amintesc de o ea care spunea: „Știu că ne iubim, și cu toate acestea parcă am devenit ca niște colegi de apartament.” El lucra mult, ea era absorbită de casă și de copii, iar relația lor devenise o succesiune de sarcini. Nu exista un conflict major, și totuși distanță afectivă devenea tot mai mare. Când le-am cerut să își aducă aminte de un moment plăcut din relație din ultima lună, dincolo de responsabilități, au rămas în tăcere. O tăcere care a fost de fapt foarte grăitoare.

Au început cu gesturi mici: o cafea băută împreună, o ieșire scurtă, un timp în care să vorbească despre ei, nu doar despre probleme. Apoi au introdus și experiențe noi, simple, dar semnificative pentru ei. Treptat, relația a început să capete din nou viață.

Apropierea are nevoie să fie cultivată. Iubirea este fundația, iar legătura dintre doi oameni se construiește și se întreține în fiecare zi, prin alegeri mici și repetate.

Există soluții! Începe călătoria ta spre tine și spre relații mai împlinitoare.

Address

Oradea

Opening Hours

Monday 09:00 - 20:00
Tuesday 09:00 - 20:00
Wednesday 09:00 - 20:00
Thursday 09:00 - 17:00
Friday 09:00 - 20:00

Telephone

+40752472214

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Nadia Cupsa, Psy Expert - Societatea de Psihologie posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Nadia Cupsa, Psy Expert - Societatea de Psihologie:

Shortcuts

Share

Category