Echilibru pentru Suflet

Echilibru pentru Suflet Psihoterapeut Tania Dihel 👱‍♀️
📍Oradea & online 💻
Anxietate • Depresie • Despărțiri • Divorț • Traume
Psihoterapie pentru adulți & adolescenți
(1)

http://www.echilibrupentrusuflet.ro/about

Cât de ușor îi este unui bărbat să vorbească despre ce simte?Ce îi oprește pe bărbați să ceară ajutor de specialitate?Cu...
07/06/2026

Cât de ușor îi este unui bărbat să vorbească despre ce simte?
Ce îi oprește pe bărbați să ceară ajutor de specialitate?
Cu ce dificultăți vine un bărbat în terapie?

Despre acestea (și multe altele) am scris în noul articol.

De obicei, primele ședințe sunt cele mai dificile pentru că nu sunt obișnuiți să vorbească despre ce simt (iar asta nu cred că surprinde pe nimeni 😅). Reținerea poate fi mare, suspiciozitatea față de psiholog sau neîncrederea la fel, iar senzația de a fi vulnerabil pândește la colț. Dar dacă trec de primele ședințe, de multe ori bărbații rămân în propria terapie. 🫶🏻

Cred că ar fi util să înțelegem că și bărbații pot trăi emoții dificile care îi apasă și le afectează felul în care își trăiesc viața. Și bărbații sunt oameni, iar asta înseamnă că și ei resimt nesiguranță, teamă sau confuzie, la fel ca oricine altcineva de pe acest Pământ. Diferența este, adesea, în cât de permis le este să recunoască și să-și exprime aceste trăiri.

E important să luăm în serios suferința care „nu se vede” și să-i facem loc pentru a fi înțeleasă și integrată în propria viață.

E 1 IUNIE 🎉 Ziua Copiilor 🎉 și vreau să aduc în atenția voastră importanța JOCULUI.Jocul înseamnă...a explora, a vorbi, ...
01/06/2026

E 1 IUNIE 🎉 Ziua Copiilor 🎉 și vreau să aduc în atenția voastră importanța JOCULUI.

Jocul înseamnă...
a explora, a vorbi, a gândi, a încerca, a imagina, a visa cu ochii deschiși,
a inventa, a avea curaj, a dărui, a împărți cu ceilalți, a face alegeri, a munci,
a te relaxa, a accepta provocări, a aștepta rândul, a face o pauză, a alerga, a sări,
a țopăi, a striga, a șopti, a cânta, a lega prietenii,
a fi tu însuți, a fi altcineva, a interpreta roluri, a juca personaje,
a avea grijă de ceilalți, a negocia, a citi, a scrie, a număra, a măsura,
a experimenta, a simți, a conduce, a urma, a rezolva probleme,
a spune povești, a construi, a râde, a zâmbi...
A ÎNVĂȚA.

Haideți să oferim jocului locul pe care îl merită și să recunoaștem rolul său esențial în copilărie! 💖

Vă mai las mai multe resurse despre asta în comentarii. 🧸

❤️ 💖

La mulți ani tuturor psihologilor! Să ne reamintim că e un privilegiu să fim atât de aproape de oameni! 💛Și... fiind ace...
27/05/2026

La mulți ani tuturor psihologilor! Să ne reamintim că e un privilegiu să fim atât de aproape de oameni! 💛

Și... fiind această zi specială m-am gândit să aduc în atenția voastră un articol pe care l-am scris despre cm ne creștem șansele să alegem un psihoterapeut potrivit pentru a ne fi alături în propria călătorie emoțională.

A merge la terapie este o decizie importantă, cu efecte pe termen lung. Uneori, terapia nu are un efect imediat, ci este un compromis pe care îl faci cu tine însuți, un efort de a rămâne dedicat procesului. A merge la terapie înseamnă a stabili o legătură de încredere cu terapeutul tău. Prin conversațiile pe care le aveți la fiecare ședință, reușiți să dezvoltați noi perspective asupra problemelor tale, cu ajutorul diverselor tehnici psihoterapeutice.

Consider că un psihoterapeut bun este acela care se conectează în mod autentic la omul din fața lui, este o persoană care se străduiește dincolo de orice valoare personală să îl prețuiască, să îl ajute și să-l înțeleagă pe cel care se vulnerabilizează, fără să judece. În același timp, cred că psihoterapeuții, dincolo de toate cunoștințele pe care și le însușesc, nu dețin adevărul absolut și nici tehnicile perfecte.

🌼 Nu trebuie să cauți un terapeut „celebru" sau scump. Caută terapeutul cu care te potrivești. 🌼

Link în descriere.

Oare psihoterapeutul meu se gândește la mine? 🤔 Aș fi surprinsă dacă NU s-ar gândi la tine! De fapt, eu personal nu cuno...
23/05/2026

Oare psihoterapeutul meu se gândește la mine? 🤔
Aș fi surprinsă dacă NU s-ar gândi la tine! De fapt, eu personal nu cunosc niciun psihoterapeut care să nu se gândească la clienții săi în afara ședințelor sau căruia să nu îi pese de ei. E un lucru firesc pentru cei ce au ales această profesie. 💛

De fapt, o mare parte din munca de reflectare a psihoterapeutului se întâmplă în mintea lui și în afara ședințelor. De asemenea, ne putem gândi la clienții noștri și ca parte a reflectării noastre asupra relației terapeutice pentru că terapia presupune, în primul rând, o relație de încredere (și are o pondere mare în succesul unei terapii).

În principiu, eu încerc să mă pregătesc pentru următoarea ședință cu fiecare client. Între ședințe (si în funcție și cu ce dificultăți se confruntă clientul în viața sa) mă mai gândesc la situația lui și sper din suflet că lucrurile îi merg bine. Nu e deloc neobișnuit ca psihoterapeutul să se gândească: „Oare ce-aș fi putut face mai mult?”, „Mi-aș dori să pot face mai mult”. De asemenea, se mai întâmplă ca, anumite lucruri pe care le citesc (online / cărți) sau le văd să-mi amintească de un anumit client, de obicei în legătură cu ceva ce am abordat în terapie.

Încerc să las cele discutate în cabinet. Dar… un psihoterapeut implicat și conectat la munca lui se va gândi, INEVITABIL, la clienții săi, din când în când.

Da, psihoterapeuților le pasă. 🤍

Succesul și eșecul sunt inevitabil legate pentru că a crește se face prin încercare și eroare. Succesul nu înseamnă să a...
18/05/2026

Succesul și eșecul sunt inevitabil legate pentru că a crește se face prin încercare și eroare.

Succesul nu înseamnă să ajungi „pe tron” unde rămâi confortabil, ci mai degrabă succesul se aseamănă cu îngrijirea unei grădini: are nevoie în mod constant de atenție, răbdare, adaptare, dedicare și muncă.

Să nu încerci este, cu adevărat, opusul succesului.

Vă las câteva exemple de succese, care, inițial au fost greșeli:

Post-it-urile: Adezivul creat era considerat un eșec pentru că „nu lipsea suficient de bine”.
Super Glue: Cercetătorii încercau să facă altceva și au obținut un material „prea lipicios”.
Cuptorul cu microunde: Un inginer care lucra la radare a observat că i s-a topit ciocolata în buzunar lângă un magnetron.
Pacemaker: Un inginer a pus din greșeală o componentă greșită și a observat impulsurile ritmice.

Mai multe despre acest subiect puteți găsi în cartea 📚 „Virtuțile eșecului” - Charles Pepin. Vă pun link în comentarii.

De ce e greu să pleci dintr-o relație toxică? Pentru că are multe tentacule care apasă pe niște butoane sensibile: frici...
09/05/2026

De ce e greu să pleci dintr-o relație toxică? Pentru că are multe tentacule care apasă pe niște butoane sensibile: frici, vinovăție, devalorizare sau abandon, deja exersate în alte relații. 🐙

Într-un mediu abuziv și toxic, chiar și personale cu multe resurse personale ajung să se simtă epuizate și lipsite de putere. Dacă tu crezi că celălalt „poate se va schimba” în urma eforturilor tale și aștepți ca „relația să meargă bine din nou”, iată motivele perfecte pentru a rămâne în continuare într-o relație care te face să suferi.

Să ieși dintr-o relație toxică presupune atât despărțirea și încheierea relației, cât și flexibilizarea unor tipare inconștiente de gândire și relaționare (care de obicei sunt foarte adânc înrădăcinate). Nu este suficient să încheiem relația și să ne bucurăm că „am scăpat”, ci presupune în continuare o muncă interioară cu noi înșine deoarece noi cu aceleași tipare afective ne vom angaja într-o altă relație… poate una la fel de toxică. ⚠️

Da, lucrurile sunt complicate… La cabinet am văzut persoane cu resurse impresionante care, chiar și după despărțire, simțeau anxietate, vinovăție sau neputință pentru că „butoanele sensibile” au rămas activate și reacționau la anumite situații sau oameni.

Însă, în timp, cu sprijin și muuulte reflecții față de sine, persoanele pot învăța să își protejeze nevoile și să se simtă în siguranță în relații, fără să repete vechile tipare. 💟

Link în descriere.

Cel mai probabil, obiceiul de a ne compara cu ceilalți s-a sedimentat în copilărie, devenind parte a bagajului emoțional...
06/05/2026

Cel mai probabil, obiceiul de a ne compara cu ceilalți s-a sedimentat în copilărie, devenind parte a bagajului emoțional cu care am venit de acasă. Ne-am obișnuit atât de tare cu el, încât nu ne imaginăm că am putea să mai renunțăm la el și, astfel, ajungem să ne facem rău, fără a fi conștienți de acest lucru. Cumva, în timp, mintea s-a obișnuit să facă analogii defavorizante, să aducă critici și gânduri precum „nu sunt suficient de bun“, iar anumite contexte au înrădăcinat bine aceste aspecte.

Mereu vom găsi pe cineva mai frumos, mai puternic, mai încrezător, mai bun, mai competent… În același timp, în loc să continuăm cu strategiile de a ascunde, suprima sau ignora părțile mai puțin pozitive din noi, ne-ar fi mult mai de folos să le observăm, să le acceptăm și odată conștientizate, să ajungem să trăim cu ele în așa fel încât să devină părți integrate ale noastre.

Da, avem nevoie de puțin curaj pentru a trăi în acest fel, însă merită tot efortul atât pentru noi, cât și pentru cei mai iubiți nouă. 💛

𝙈𝙖𝙞 încerc o dată. Chiar dacă nu mi-a ieșit. De o mie de ori. 𝙈𝙖𝙞 nădajduiesc. Chiar dacă am pierdut. De o mie de ori. 𝙈...
02/05/2026

𝙈𝙖𝙞 încerc o dată. Chiar dacă nu mi-a ieșit. De o mie de ori.
𝙈𝙖𝙞 nădajduiesc. Chiar dacă am pierdut. De o mie de ori.
𝙈𝙖𝙞 cred. Chiar dacă m-am îndoit. De o mie de ori.
𝙈𝙖𝙞 rămân puțin. Chiar dacă îmi vine să fug.
𝙈𝙖𝙞 zâmbesc totuși. Chiar dacă îmi vine să plâng.
𝙈𝙖𝙞 mângâi. Chiar dacă îmi vine să lovesc.
𝙈𝙖𝙞 cânt. Chiar dacă îmi vine să urlu.
𝙈𝙖𝙞 insist. Chiar dacă îmi vine să renunț.
𝙈𝙖𝙞 visez. Chiar dacă mi se spune că e în zadar.
𝙈𝙖𝙞 cred în frumos. Chiar și când mă înconjoară urâtul.
𝙈𝙖𝙞 vreau să zbor. Chiar dacă mi s-au topit prea multe perechi de aripi.
𝙈𝙖𝙞 lupt să mă înalt. Chiar dacă lanțuri grele mă țin pe pământ.
𝙈𝙖𝙞 merg puțin. Chiar dacă am obosit.
𝙈𝙖𝙞 lupt să devin un om bun. Chiar dacă m-am săturat și eu de câte cusururi am.
𝙈𝙖𝙞 cred în mine, un pic. Chiar și când îmi pare imposibil să o fac.
𝙈𝙖𝙞 iubesc. Chiar și când nu primesc răspuns. Mă 𝙢𝙖𝙞 las iubit. Chiar când mi se pare că nu merit.
Mă ridic. Mă 𝙢𝙖𝙞 ridic. Chiar dacă… cred că nu mai pot. Cum să renunț? Acum, în 𝙈𝙖𝙞?
Nu. Nu mai fug. Știu c-am fugit de mii de ori. Dar nu mai fug, domnule!
Stai… Afară e 𝙈𝙖𝙞.
E 𝙈𝙖𝙞 și în inima mea. Din ce în ce mai 𝙈𝙖𝙞...
💛 💚 💛

📝 „Floarea din asfalt” - Alexandra Svet

Sarcina este o perioadă specială din viața unei femei, a unui cuplu și a unei familii. 🤰🏻Este specială pentru că vine cu...
24/04/2026

Sarcina este o perioadă specială din viața unei femei, a unui cuplu și a unei familii. 🤰🏻

Este specială pentru că vine cu multe schimbări, unele plăcute, uimitoare și greu de pus în cuvinte, dar și cu unele schimbări neplăcute și tot greu de pus în cuvinte - de aceea, nu se prea discută despre ele.

Acest articol este despre ACELE emoții despre care se vorbește mai rar sau în șoaptă. Acest articol vine în întâmpinarea viitoarelor mămici care vor să-și înțeleagă mai bine universul interior, să confere sens la ceea ce simt, fără a se mai judeca pe sine. În cadrul lui, am explicat ce fel de emoții sunt de așteptat în această etapă a vieții, cm facem diferența dintre cele care sunt „normale” și cele care devin problematice și cm să le gestionăm mai bine.

O temă pe care mulți părinți o resimt, chiar dacă nu o prea discută.În primii ani, rolul de părinte invadează viața dest...
18/04/2026

O temă pe care mulți părinți o resimt, chiar dacă nu o prea discută.

În primii ani, rolul de părinte invadează viața destul de mult, iar dacă nu există niciun timp sau spațiu fără copil, părintele riscă să se „dizolve” ca persoană.

Bineînțeles că în primele 6 luni, fuziunea cu copilul e aproape totală (mai ales mamă–copil). Pauzele sunt scurte și sunt de refacere: duș, somn. Cu totul altfel stau lucrurile pe la 2-3 ani, când copilul începe să meargă la creșă, grădiniță.

Cel mai des am observat că apare vinovăția („N-ar trebui să simt asta”) și ambivalența („Îl iubesc enorm… dar uneori efectiv îmi vine să fug de aici.”). Deseori apare și furia, care poate avea legătură cu partenerul, cu pierderea stilului de viață de dinainte de copil și lipsa libertății. E subiect tabu, dar apare des…

Poate sună cam metaforic ce spun, dar e important să îți continui sinele, chiar dacă ești părinte, chiar dacă acesta e un rol pe viață. Eu încurajez orice părinte să pună limite, să ÎȘI FACĂ TIMP pentru sine, să se îngrijească de el. Acesta e un model sănătos și pentru copii: ei învață să fie independenți și să respecte nevoile altora pentru că VĂD ASTA la părinte.

Grija pentru sine face parte din grija pentru copil.

Să ne amintim că: rolul de părinte e parte din noi, nu tot ce suntem. 💚

Address

Strada Lăpușului, Nr. 41, Bl. R105, Bihor
Oradea
410285

Opening Hours

Monday 10:00 - 19:00
Tuesday 10:00 - 19:00
Wednesday 10:00 - 19:00
Thursday 10:00 - 19:00
Friday 10:00 - 19:00

Telephone

+40770949093

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Echilibru pentru Suflet posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Echilibru pentru Suflet:

Shortcuts

Share

Category