Balansoar-Psihoterapie Iași

Balansoar-Psihoterapie Iași Psihoterapie individuală,cuplu și familie. EMDR
Psihonutriție

BANCA DE REZERVĂTe contactează abia când nu mai are pe nimeni altcineva disponibil. Nu pentru că te-ar fi ales – ci pent...
16/07/2026

BANCA DE REZERVĂ
Te contactează abia când nu mai are pe nimeni altcineva disponibil. Nu pentru că te-ar fi ales – ci pentru că, în acel moment, erai cea mai la îndemână variantă.

Termenul vine chiar din sport: jucătorul de pe bancă e pregătit, echipat, disponibil. Dar nu e cel trimis pe teren. În relații, benching înseamnă exact asta – ești ținut suficient de aproape cât să poți fi chemat oricând, fără nicio garanție că vei deveni vreodată titular.

Când ești pe banca de rezervă, de regulă, mai există și altcineva – concret sau doar ca opțiune păstrată ca back up– iar tu rămâi varianta sigură, „pentru orice eventualitate".

Dacă ai crescut comparat constant cu un frate, o soră, sau cu „standardul" altcuiva din familie, poziția aceasta poate fi dureros de cunoscută. Ai învățat de mic ce înseamnă să fii suficient de bun cât să rămâi în lot, dar nu suficient cât să fii trimis pe teren.

Rămâi pe bancă atâta vreme cât accepți regulile jocului altcuiva. Dar în clipa în care te ridici și pleci spre alt teren, jocul acela rămâne, brusc, fără tine.

Ca terapeut sistemic, lucrez cu acest tipar atât în terapie individuală, cât și în grup. Dacă ți se pare cunoscut, scrie-mi.

Există familii în care apropierea pare, la prima vedere, un semn de iubire.Se spun toate lucrurile, se iau toate decizii...
02/07/2026

Există familii în care apropierea pare, la prima vedere, un semn de iubire.
Se spun toate lucrurile, se iau toate deciziile împreună, iar nevoile părintelui și ale copilului ajung să se amestece.

Doar că apropierea nu este același lucru cu lipsa granițelor.

Atunci când un copil simte că trebuie să aibă grijă de starea emoțională a părintelui, când intimitatea lui nu este respectată sau când orice încercare de a deveni mai independent este trăită ca o respingere, învață o lecție care îl va însoți mult timp:

„Dacă mă diferențiez, risc să pierd relația.”

Ajuns adult, îi poate fi greu să știe cine este cu adevărat și ce își dorește.
Îi este dificil să spună „nu” fără vinovăție.
Pune limite, dar apoi simte că a greșit.

Relațiile apropiate devin obositoare, pentru că apropierea vine la pachet cu responsabilitatea de a avea grijă în primul rând de emoțiile celuilalt.

Nu este vorba despre a găsi un vinovat.
Este despre a înțelege mediul în care s-au format aceste reacții.

Multe dintre lucrurile pe care astăzi le numești „felul meu de a fi” au fost, cândva, modalități prin care ai rămas conectat cu oamenii de care depindeai.

În cadrul relației terapeutice, exact asta lucrăm împreună: descifrăm dinamica, întelegem cm s-a format și, cel mai important, o reconstruim.



BREADCRUMBINGNu orice om care dispare și reapare este indecis.Uneori știe foarte bine ce face.Îți oferă suficientă atenț...
30/06/2026

BREADCRUMBING

Nu orice om care dispare și reapare este indecis.
Uneori știe foarte bine ce face.

Îți oferă suficientă atenție cât să nu pleci, dar niciodată suficientă încât relația să înainteze.
Un mesaj după câteva zile de tăcere. Puțină apropiere, urmată de distanță.
Exact atât cât să rămâi cu speranța că, de data asta, lucrurile se vor schimba.

Acest comportament are un nume: breadcrumbing (din engleză, „a hrăni cu firimituri") – menții interesul celuilalt prin gesturi mici și ocazionale, fără intenția de a construi o relație.

Pentru persoana care primește aceste semnale, confuzia poate fi mare. Fiecare reapariție reaprinde speranța, iar fiecare dispariție aduce din nou nesiguranța.

În spatele acestui joc se află, de multe ori, indisponibilitatea emoțională. Interesul pe care îl arăți tu e binevenit pentru celălalt, însă apropierea reală, asumarea și consecvența sunt evitate.

Ca terapeut sistemic, văd des cât de familiar poate fi acest tipar pentru cei care au crescut cu afecțiune inconsecventă din partea unui părinte sau, uneori, a ambilor părinți.

O relație sănătoasă:
❌️️ nu te ține într-o stare continuă de așteptare.
❌️ nu te face să interpretezi fiecare mesaj și să te întrebi ce înseamnă.
❌️ nu îți oferă doar cât să nu pleci.

🌿Îți oferă suficient cât să te simți în siguranță.
🌿Îți oferă suficient cât să te simți ales/aleasă.

Dacă ai trăit o astfel de experiență, salvează această postare.
S-ar putea să ai nevoie să o recitești într-un moment în care câteva firimituri de atenție încep din nou să pară iubire.



12/06/2026

În relații, acceptarea este importantă.
Dar acceptarea nu înseamnă că orice comportament trebuie tolerat.
Uneori ni se cere să acceptăm lucruri care rănesc: lipsa de respect, promisiunile încălcate, evitarea, izbucnirile repetate, refuzul oricărei schimbări.
Iar atunci când spui că nu poți trăi bine cu ele, răspunsul devine: „Așa sunt eu.”
Merită să ne întrebăm unde se termină acceptarea și unde începe resemnarea.

Dacă te-a pus pe gânduri, spune-mi:
Ce crezi că este cel mai greu de acceptat într-o relație?

JURNAL DE BORD - TERAPIE DE GRUP 26/11Jobul se poate schimba. Rolul se poate schimba.Valoarea ta nu.Când trecem prin sch...
27/11/2025

JURNAL DE BORD - TERAPIE DE GRUP 26/11

Jobul se poate schimba. Rolul se poate schimba.
Valoarea ta nu.

Când trecem prin schimbări — chiar și prin cele pe care ni le dorim — emoțiile se mișcă în noi în moduri diferite. Nu apare o singură emoție, ci un amestec care vine în valuri, din straturi mai superficiale sau mai adânci ale poveștii noastre interioare.

La început simțim reacția imediată: agitație, entuziasm, teamă, confuzie. E emoția „proaspătă”, vizibilă, cea care ne arată că ceva important se întâmplă.

Apoi apar gândurile învățate, cele care vin din experiențele noastre trecute:
„Dacă nu mă voi descurca?”
„Dacă greșesc?”
„Dacă nu sunt suficient?”
Acestea sunt ecouri ale unor momente în care am simțit presiune, nesiguranță sau nevoia de a demonstra ceva.

Mai profund de atât, schimbarea atinge nevoile noastre esențiale: nevoia de siguranță, de sens, de apartenență, de vizibilitate, teama de pierdere sau dorința de a ne regăsi într-o nouă etapă. Aici se află adevărata intensitate a emoției, dar și cea mai mare șansă de vindecare și creștere.

🌿 Gestionarea acestor emoții în terapia de grup nu înseamnă doar a fi susținut, ci a deveni conștient de felul în care reacționezi în prezența altor oameni. A observa cm schimbarea din viața ta sau a altcuiva îți apasă butoane pe care poate nici nu știai că le ai.

Aici, în grup, înveți cm funcționezi în relație, nu doar în teorie.
Aici vezi ce parte din tine răspunde la schimbare: adultul, copilul criticat, perfecționistul, evitantul, salvatorul.

Schimbarea nu e o amenințare.
Este o invitație subtilă de a te întoarce spre tine și de a-ți vedea mai limpede resursele, rănile, nevoile și puterea.

GANESHA - ZEU ȘI ARHETIPÎn India am tot întâlnit o mică figură cu cap de elefant: în mașini, pe tejghele, în hoteluri, î...
15/11/2025

GANESHA - ZEU ȘI ARHETIP

În India am tot întâlnit o mică figură cu cap de elefant: în mașini, pe tejghele, în hoteluri, în magazine. Oamenii o țineau aproape cu o familiaritate caldă. Așa am ajuns să aflu povestea lui Ganesha – și să descopăr că, dincolo de mit, este o metaforă surprinzător de actuală despre cm ne apărăm, cm reacționăm și cm ne putem transforma.

Legenda spune că o zeiță și-a creat singură un copil, într-un moment în care avea nevoie de protecție și liniște. Exact cm și noi, în perioade vulnerabile, ne formăm în interiorul nostru părți protectoare. L-a rugat pe copil să păzească spațiul ei.

După mult timp, tatăl se întoarce acasă fără să știe că acest copil există. Nici copilul nu știa cine este bărbatul din prag: vede doar un străin care încearcă să intre într-un spațiu pe care el fusese rugat să-l protejeze. Îl oprește. Tatăl interpretează gestul ca pe o ofensă și, într-o izbucnire impulsivă, îi taie capul copilului. Un moment abrupt și dur, dar foarte uman: exact reacția care apare când răspundem din frică sau orgoliu, înainte să înțelegem ce se întâmplă cu adevărat.

Când își dă seama ce a făcut, tatăl caută o formă de reparație. Ia capul unui elefant tânăr și redă copilului viața. Așa apare Ganesha – iar de aici începe partea care m-a cucerit prin inteligența simbolurilor.

Capul de elefant vorbește despre calm, memorie și înțelepciune.
Urechile lui mari ne amintesc de importanța de a asculta înainte să reacționăm.
Gura mică – să vorbim cu măsură.

Poate cel mai frumos simbol este burta mare... Nu e doar amuzantă, ci reprezintă capacitatea psihică de a “digera” emoții grele, situații dificile și experiențe care ne apasă. E un fel de semn că putem duce mai mult decât credem, dacă învățăm să procesăm, nu să ne sufocăm.

Are și un dinte rupt, rămas ca amintire a conflictelor trecute, dar purtat cu demnitate. Un fel de cicatrice integrată – exact cm în terapie învățăm că anumite rupturi nu se șterg, ci se transformă.

Iubește dulciurile, pe care le ține uneori în palmă. Sunt simbolul bucuriei simple care vine după efort interior, recompensa liniștită care apare atunci când treci printr-un proces greu și găsești din nou savoarea vieții.

Iar lângă el stă mereu un șoarece mic – mintea noastră agitată, rapidă, uneori greu de controlat. Dar, dacă este îmblânzită, poate duce o forță uriașă. Mi-a plăcut enorm această imagine: un gigant calm călărind propriul “șoricel mental”.

De aceea Ganesha este protectorul începuturilor. Nu pentru că îndepărtează obstacolele magic, ci pentru că simbolizează transformarea de la o protecție impulsivă la una matură. De la reacție rapidă la răspuns înțelept. De la frică la luciditate.

Ganesha este peste tot în India. Nu cred că el explică tot, dar m-am surprins gândindu-mă că acest arhetip al protecției calme și al transformării rănii în înțelepciune se oglindește cumva în felul lor de a fi. În toleranța, liniștea și răbdarea cu care își trăiesc o viață adesea grea. Poate Ganesha nu le schimbă destinul, dar parcă le amintește, undeva în fundal, cm să îl poarte.

📖 Jurnal de bord – terapie de grup 📖Astăzi am mers împreună prin neliniști, teamă și întrebări care dor.Am vorbit despre...
13/11/2025

📖 Jurnal de bord – terapie de grup 📖

Astăzi am mers împreună prin neliniști, teamă și întrebări care dor.
Am vorbit despre situațiile dificile care ne zdruncină din temelii, despre siguranța zilei de mâine care uneori pare doar o iluzie.
Despre momentele acelea în care te întrebi, sincer, dacă drumul pe care mergi e cu adevărat al tău sau doar cel pe care te-ai obișnuit să mergi.

Am vorbit despre vulnerabilizare și victimizare.
Despre echilibrul fragil dintre a ne arăta și a ne ascunde, dintre a rămâne deschiși și a ne proteja.
Cum putem rămâne deschiși fără să ne risipim, autentici fără să ne pierdem forța?

A fost o întâlnire cu emoție, cu tăceri, cu oameni prezenți.
Cu frământări care nu s-au cerut rezolvate, ci doar înțelese.
Cu priviri care au spus „și eu simt la fel” și cu liniștea care vine când știi că nu ești singur.

E ceva vindecător în a fi văzut, înțeles și ținut minte de ceilalți.
Poate că, uneori, ăsta e începutul drumului potrivit. 🌿

JURNAL DE BORD -TERAPIE DE GRUP/ 1.10.2025Ieri,  grupul a adus în lumină experiențe de abuz din copilărie și relații res...
02/10/2025

JURNAL DE BORD -TERAPIE DE GRUP/ 1.10.2025

Ieri, grupul a adus în lumină experiențe de abuz din copilărie și relații respinse de familie sau de societate. Spațiul s-a deschis firesc, iar fiecare poveste a purtat cu ea durere, dar și puterea de a fi rostită în fața celorlalți.

Rănile se nasc în relații – acolo unde sperăm să găsim siguranță și sprijin. Tot în relații pot începe să se vindece: atunci când există un spațiu unde ești ascultat, crezut și primit așa cm ești. Grupul oferă tocmai această posibilitate – să rescrii povești vechi prin întâlniri noi, în care nu ești singur.

Furia, resentimentul și suferința nu dispar de la sine. Ele rămân în corp și în minte, până când cineva are curajul să le pună în cuvinte și să le lase să fie văzute. Într-un cadru sigur, această povară devine mai ușor de purtat și de procesat.

🌱 Dacă și tu cauți un astfel de spațiu, el există și te poate primi cu răbdare și respect.

📍Tu unde ai simțit că ai putut fi cu adevărat tu, fără teamă de judecată?

Jurnal de bord – terapie de grupUn rol jucat zi de zi poate să devină o închisoare. Ieri, la terapie, le-am dat chip și ...
25/09/2025

Jurnal de bord – terapie de grup

Un rol jucat zi de zi poate să devină o închisoare. Ieri, la terapie, le-am dat chip și voce acestor roluri ascunse.
În imagine este Obedientul, zis și Jhonny-Be-Good – cel care spune mereu „da”, chiar și când ar vrea să spună „nu”. Cel care tace, se conformează și acceptă, chiar dacă înăuntru fierbe.

De ce facem asta?
Pentru că atâta timp cât un rol rămâne ascuns, el conduce viața din umbră. Îți dictează reacțiile și îți modelează relațiile: spui „da” șefului cm spuneai odinioară părinților, te sacrifici pentru prieteni cm făceai în familie, cauți aprobarea partenerului la fel cm o căutai în copilărie. Repeți scenarii vechi, chiar dacă prezentul îți oferă alte opțiuni.

Când îl scoți la lumină, când îl vezi așezat în fața ta și îi dai chip și voce, se întâmplă ceva esențial: îți dai seama că nu ești TU. E doar un rol jucat, învățat undeva pe drum. Și atunci apare libertatea: să alegi dacă vrei să-l mai porți sau nu.

Iar aici apare forța grupului: în terapie individuală poți să înțelegi un rol, dar în grup îl vezi cm se reflectă în ochii celorlalți, îl auzi descris cu alte cuvinte, îl trăiești în relație. Și asta schimbă totul — pentru că rolurile nu s-au creat singure, ci în contact cu ceilalți, și tot acolo se pot rescrie.

🎭 Terapia de grup este locul unde aceste personaje prind formă și pot fi explorate. Uneori doare, alteori eliberează. Dar întotdeauna aduce mai aproape de cine ești cu adevărat, dincolo de rolurile moștenite sau de cele create pentru a supraviețui emoțional.

👉 Întrebarea nu e ce rol joci, ci ce faci cu el după ce îl vezi.


Sunt tați care au murit și rămân vii în copiii lor, prin dragostea și prezența pe care au dăruit-o.Și sunt tați care, pe...
12/09/2025

Sunt tați care au murit și rămân vii în copiii lor, prin dragostea și prezența pe care au dăruit-o.
Și sunt tați care, pentru că au ales să divorțeze de mamă, au rupt odată cu relația de cuplu și legătura cu propriul copil, transformându-se astfel în niște morți vii, ființe care respiră dar nu mai trăiesc cu adevărat în memoria sau în sufletul celor care i-ar fi iubit necondiționat.

Dacă ești tată, alege să rămâi viu în sufletul copilului tău. Acolo nu contează câți bani ai adus sau câte promisiuni ai făcut, ci cât ai rămas prezent, disponibil și viu în fiecare zi în care fetița sau băiețelul tău aveau nevoie de tine.

Address

Sportivilor 1B
Breazu
707406

Opening Hours

Monday 09:00 - 18:00
Tuesday 09:00 - 18:00
Wednesday 09:00 - 18:00
Thursday 09:00 - 18:00
Friday 09:00 - 18:00
Saturday 09:00 - 13:00

Telephone

+40755940273

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Balansoar-Psihoterapie Iași posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share

Category