09/07/2026
Dacă relația voastră ar fi o sculptură, cm ar arăta?
Ați fi aproape unul de celălalt?
V-ați privi în ochi?
Sau fiecare ar privi într-o altă direcție?
Cuplurile ajung în cabinet după ce au încercat, de multe ori luni sau chiar ani, să iasă singure din impasul în care se află.
Au făcut tot ce au știut în acel moment: au vorbit, au încercat să se apropie, au făcut compromisuri, s-au certat, s-au retras, s-au apărat sau au purtat aceleași conversații de nenumărate ori.
Nu pentru că nu își doresc să se înțeleagă, ci pentru că fiecare trăiește relația prin propria experiență, propriile emoții și propriile nevoi, iar acestea rămân adesea invizibile pentru celălalt.
Unul dintre exercițiile pe care le folosesc uneori în terapia de cuplu este Sculptura, un exercițiu din terapia sistemică.
Nu începem prin a căuta cine are dreptate și nici cine a greșit.
Îi invit pe fiecare dintre parteneri să își reprezinte relația în spațiu, așa cm o trăiește în acel moment.
Prin distanță.
Prin poziția corpului.
Prin orientarea privirii.
Prin apropiere sau evitare.
Uneori, în sculptura unuia, partenerul este foarte aproape. În sculptura celuilalt, aceeași relație apare la câțiva pași distanță.
Acest exercițiu il facem in liniște, fără explicații și fără dialog.
Rămânem pentru câteva clipe în tăcere.
Îi invit pe fiecare să observe propria experiență: ce simte în corp, ce emoții apar, ce înseamnă pentru el sau pentru ea locul în care se află.
Înainte de a încerca să îl înțeleagă pe celălalt, există un spațiu în care fiecare se poate întâlni cu sine.
Și pentru mine este un moment aparte. Din locul meu de terapeut, observ nu doar ceea ce se întâmplă între cei doi, ci și felul în care relația lor începe să devină vizibilă în spațiu.
Pentru câteva clipe, poziția, distanța și privirea dintre ei spun uneori mai mult decât ar putea spune cuvintele.
În astfel de momente, cei doi pot vedea mai clar că trăiesc aceeași relație în moduri diferite.
Niciuna dintre aceste experiențe nu este mai corectă decât cealaltă. Sunt două realități care coexistă în aceeași relație.
Uneori apar afirmații precum:
„Știam că ne-am îndepărtat, dar nu mi-am dat seama că tu te simți atât de singur(ă).”
sau
„Nu mi-am imaginat că pentru tine relația noastră arată așa.”
Exercițiul nu oferă răspunsuri și nu rezolvă conflictele în locul partenerilor.
În schimb, creează un spațiu în care cei doi pot observa, împreună, propria experiență și pot începe un dialog pornind de la ceea ce văd, simt și înțeleg unul despre celălalt.
Am ales să împărtășesc și câteva imagini surprinse în timpul unui astfel de exercițiu, publicate cu acordul participanților și într-un mod care le protejează identitatea și confidențialitatea.
Sunt curioasă...
Dacă relația voastră ar fi o sculptură, ce ar spune ea despre voi fără să rostească niciun cuvânt?