Dr. Drumar Anita

02/08/2026

🧠 𝗗𝗲𝗺𝗲𝗻ț𝗮 𝘃𝘀. 𝗣𝘀𝗲𝘂𝗱𝗼𝗱𝗲𝗺𝗲𝗻ț𝗮

Demența și pseudodemența sunt două afecțiuni care pot afecta funcționarea cognitivă, însă au cauze și manifestări diferite.

🔹 𝐃𝐞𝐦𝐞𝐧ț𝐚 este un sindrom neurodegenerativ, care se manifestă prin pierderea progresivă și ireversibilă a funcțiilor cognitive (memorie, gândire, capacitate de judecată, orientare, limbaj). Este cauzată de modificări structurale în creier, iar cele mai cunoscute forme sunt Alzheimer, demența vasculară și demența cu corpi Lewy. Simptomele se agravează treptat și afectează semnificativ viața de zi cu zi a persoanei afectate.

🔹 𝐏𝐬𝐞𝐮𝐝𝐨𝐝𝐞𝐦𝐞𝐧ț𝐚 este o tulburare cognitivă cu simptome asemănătoare demenței, dar cauzată de factori psihologici, cm ar fi depresia sau anxietatea severă. Persoanele cu pseudodemență pot avea probleme de memorie și concentrare, însă acestea sunt reversibile. Spre deosebire de demență, tratamentul corespunzător pentru depresie sau anxietate poate îmbunătăți considerabil simptomele cognitive.

🔑 Diferențe-cheie:

• 𝐂𝐚𝐮𝐳ă: Demența are cauze neurodegenerative, iar pseudodemența este legată de tulburări psihologice.

• 𝐑𝐞𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞: Simptomele de pseudodemență pot fi tratate, pe când demența este progresivă și ireversibilă.

• 𝐀𝐛𝐨𝐫𝐝𝐚𝐫𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐞𝐮𝐭𝐢𝐜ă: Demența necesită un tratament de gestionare a simptomelor, iar pseudodemența răspunde mai bine la psihoterapie și tratament antidepresiv.

Este important să recunoaștem aceste diferențe pentru a putea identifica și trata corect aceste afecțiuni.

Dacă dumneavoastră sau cineva cunoscut prezintă simptome cognitive, consultați un specialist pentru o evaluare corectă și o intervenție potrivită.

25/07/2026

🧠 De ce ne este atât de greu să apelăm la psihiatru?

🔹 Teama de a fi judecat
Încă există ideea că problemele de sănătate mintală spun ceva despre valoarea unei persoane. În realitate, ele pot apărea la oricine, indiferent de vârstă, profesie sau stil de viață.

🔹 Convingerea că "ar trebui să mă descurc singur"
Mulți încearcă să rezolve totul prin voință, ignorând faptul că anxietatea, depresia sau alte tulburări au la bază mecanisme complexe, care pot necesita sprijin specializat.

🔹 Teama de diagnostic
Uneori, oamenii evită consultația pentru că le este frică să afle ce se întâmplă. Totuși, un diagnostic înseamnă o explicație și un punct de plecare pentru un tratament potrivit.

🔹 Grija legată de tratament
Există numeroase mituri despre medicația psihiatrică. În realitate, fiecare recomandare este adaptată pacientului, iar deciziile se iau împreună, după o discuție despre beneficii, riscuri și alternative.

🔹 Rușinea și stigma socială
Părerea celor din jur poate cântări greu. Din fericire, tot mai mulți oameni vorbesc deschis despre sănătatea mintală, iar acest lucru schimbă treptat mentalitățile.

🔹 Speranța că problema va trece de la sine
Uneori se întâmplă, însă există situații în care simptomele persistă sau se agravează. Cu cât evaluarea are loc mai devreme, cu atât cresc șansele unei recuperări mai rapide.

O consultație psihiatrică este, înainte de toate, o conversație. Este un spațiu în care poți vorbi despre ceea ce trăiești, fără grabă și în deplină confidențialitate. Scopul este să înțelegem împreună ce se întâmplă și să găsim cea mai potrivită cale de tratament.

01/07/2026

🧠 De ce apar gândurile intruzive?

"Dacă îmi scapă copilul din brațe?"
"Dacă împing pe cineva în fața trenului?"
"Dacă am spus ceva jignitor fără să-mi dau seama?"
"Dacă am uitat aragazul pornit?"
Dacă ai avut vreodată un astfel de gând, probabil te-ai speriat. Mulți oameni se întreabă dacă apariția lui spune ceva despre caracterul sau intențiile lor.
Realitatea este că mintea produce în permanență mii de gânduri în fiecare zi. Unele sunt utile, altele banale, iar o parte sunt complet neașteptate. Creierul construiește permanent scenarii, anticipează pericole și caută soluții pentru situații ipotetice. Acest mecanism ne ajută să ne adaptăm și să supraviețuim.

Uneori însă, sistemul de alarmă al creierului devine prea sensibil. În loc să lase un gând să treacă mai departe, îl marchează ca fiind extrem de important și periculos. Din acel moment, atenția se fixează asupra lui. Este asemănător cu o alarmă de incendiu care pornește atunci când cineva prăjește pâine. Alarma funcționează, însă reacționează exagerat la un stimul care nu reprezintă un pericol real.

Cu cât încercăm mai mult să alungăm un gând, cu atât creierul îl verifică mai des. Este același fenomen pe care îl observăm dacă ne spunem: "În următorul minut să nu mă gândesc la un urs polar." În mod paradoxal, imaginea ursului apare imediat în minte.

Acesta este motivul pentru care lupta continuă cu gândurile intruzive le poate face mai persistente.
Persoanele care dezvoltă anxietate din cauza acestor gânduri au, de regulă, un puternic simț al responsabilității. Își doresc să facă bine, să evite orice greșeală și să îi protejeze pe cei din jur. Tocmai de aceea, orice idee care pare incompatibilă cu valorile lor provoacă teamă și vinovăție.

Gândurile intruzive pot apărea la oricine. Ele sunt mai frecvente în perioadele de stres, oboseală, lipsă de somn, după naștere, în anxietate și în tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC).

Atunci când aceste gânduri ocupă mult timp din zi, provoacă suferință sau determină verificări repetate, ritualuri ori evitarea anumitor situații, este recomandată o evaluare de specialitate. Există tratamente eficiente, iar multe persoane reușesc să își recapete liniștea și controlul asupra vieții lor.

28/06/2026

❓️Ce întrebări îți poate pune psihiatrul la prima consultație și de ce?

Prima consultație la psihiatru ridică adesea multe întrebări. Unii oameni se tem că vor fi judecați sau că vor trebui să răspundă unor întrebări incomode. Scopul consultației este să înțelegem cât mai bine prin ce trece persoana și să găsim împreună cea mai potrivită soluție.

Iată câteva dintre întrebările pe care este posibil să le auzi și de ce sunt importante:

🧠 "Ce te-a făcut să programezi această consultație?"
Pentru a înțelege problema principală și ce îți dorești să se schimbe.

💬 "De când au apărut simptomele?"
Durata și modul în care au evoluat simptomele oferă indicii importante pentru stabilirea diagnosticului.

😴 "Cum dormi?"
Somnul influențează direct sănătatea mintală și poate fi atât o cauză, cât și un efect al multor tulburări psihice.

🍽️ "Cum este pofta de mâncare și nivelul de energie?"
Aceste informații ajută la conturarea tabloului clinic.

👨‍👩‍👧 "Cum merg lucrurile acasă și la serviciu?"
Mediul în care trăim poate avea un impact major asupra stării psihice.

💊 "Ce tratamente ai urmat până acum?"
Este important să știm ce a fost eficient, ce reacții adverse au apărut și ce opțiuni există în continuare.

🩺 "Ai și alte boli sau iei alte medicamente?"
Unele afecțiuni medicale pot influența simptomele psihice, iar tratamentul trebuie adaptat fiecărei persoane.

💔 "Ai avut vreodată gânduri că viața nu mai merită trăită?"
Aceasta este o întrebare de rutină, adresată pentru a evalua siguranța pacientului și pentru a oferi ajutorul potrivit atunci când este nevoie.

🤝 Fiecare întrebare are un scop. Cu cât medicul înțelege mai bine situația ta, cu atât recomandările vor fi mai bine adaptate nevoilor tale.
Prima consultație este începutul unei colaborări bazate pe încredere, confidențialitate și respect.

21/06/2026

‼️‼️‼️‼️‼️
În fiecare zi, în sistemul medical ni se reamintește cât de importantă este confidențialitatea. Semnăm documente, instruim pacienți, completăm consimțăminte, participăm la cursuri despre protecția datelor și ni se explică, uneori obsesiv, consecințele oricărei abateri.
Suntem atenți să nu lăsăm o foaie pe birou, să nu rostim un nume pe hol, să nu divulgăm nici măcar informații aparent banale despre pacienți. Și este firesc să fie așa. Intimitatea omului aflat în suferință merită protejată.
Cu atât mai tulburător este să vedem cm aceste principii par să devină negociabile atunci când pacientul este o persoană cunoscută. În momentul în care diagnosticul, internarea sau fragmente dintr-un episod psihiatric ajung subiect de titluri și comentarii publice, nu mai vorbim despre informare, ci despre expunerea vulnerabilității unui om.
Boala psihică nu suspendă dreptul la demnitate. Nu transformă pacientul într-un personaj disponibil pentru consum mediatic. Nu îi anulează dreptul la confidențialitate și nici la compasiune.
Există încă în societatea noastră o tendință dureroasă de a privi suferința psihică diferit de celelalte boli. Dacă cineva este internat pentru un infarct, pentru un cancer sau pentru o intervenție chirurgicală, reacția generală este una de respect și discreție. Când este vorba despre o tulburare psihică, apar glumele, etichetele, speculațiile și senzaționalul.
Fragilitatea psihică face parte din condiția umană. Oricare dintre noi poate trece, la un moment dat, printr-o depresie severă, o dependență, o tulburare anxioasă, un episod psihotic sau o perioadă în care are nevoie de ajutor specializat. Nimeni nu este imun la suferință!
Modul în care vorbim despre persoanele aflate în astfel de situații spune multe despre gradul nostru de maturitate ca societate. Putem alege curiozitatea și spectacolul sau putem alege respectul, discreția și înțelegerea. Iar atunci când uităm că, înainte de a fi o persoană publică, un om este un pacient, riscăm să pierdem ceva esențial: capacitatea de a rămâne umani în fața suferinței altuia.

06/06/2026

De ce ne este atât de greu să spunem "am nevoie de ajutor"?

Mulți oameni pot fi alături de ceilalți în momente dificile, însă atunci când vine vorba despre propriile suferințe, aleg să tacă.
Pentru unii, cererea de ajutor este asociată cu teama de a fi judecați. Pentru alții, există convingerea că trebuie să se descurce singuri sau că problemele lor nu sunt suficient de importante.
Uneori, experiențele din trecut au transmis mesajul că vulnerabilitatea este periculoasă. Alteori, oboseala emoțională devine atât de mare încât persoana ajunge să creadă că nimeni nu ar putea înțelege cu adevărat prin ce trece.
A cere ajutor înseamnă să recunoști că porți o povară prea grea pentru a o duce singur și să îți oferi șansa de a fi susținut.
O conversație sinceră cu un prieten, un membru al familiei sau un specialist poate reprezenta începutul unei schimbări importante.
Dacă îți este greu să spui "am nevoie de ajutor", începe cu o propoziție mai simplă:
👉 "Trec printr-o perioadă dificilă."
👉 "Aș avea nevoie să vorbesc cu cineva."
👉 "Mi-ar prinde bine puțin sprijin."

De multe ori, primul pas este și cel mai greu. După el, drumul devine mai ușor. 🤍

31/05/2026

🟪 Cum arată anxietatea dincolo de atacurile de panică?

Când auzim cuvântul "anxietate", mulți dintre noi ne gândim imediat la atacuri de panică: palpitații, senzația de sufocare, amețeală sau teama că se va întâmpla ceva grav.
Anxietatea poate avea multe alte forme, unele atât de subtile încât ajung să fie considerate parte din personalitate sau din stilul de viață.

◾️Persoana care verifică de mai multe ori dacă a încuiat ușa.
◾️Persoana care își face griji pentru orice situație posibilă și încearcă să anticipeze fiecare problemă.
◾️Persoana care se simte permanent tensionată și nu reușește să se relaxeze nici în timpul liber.
◾️Persoana care analizează ore întregi o conversație și se întreabă dacă a spus ceva greșit.
◾️Persoana care amână deciziile de teama de a nu face alegerea greșită.
◾️Persoana care adoarme greu pentru că mintea continuă să ruleze scenarii și preocupări.
◾️Persoana care evită anumite locuri, întâlniri sau activități deoarece se teme că s-ar putea simți inconfortabil.
◾️Persoana care pare mereu ocupată și în alertă, ca și cm ar avea o listă nesfârșită de lucruri de rezolvat.

Anxietatea poate însemna oboseală, iritabilitate, dificultăți de concentrare, tensiune musculară, probleme digestive sau o stare permanentă de neliniște. Uneori este prezentă zilnic, în fundal, fără episoade spectaculoase care să atragă atenția celor din jur.
Din exterior, persoana poate părea organizată, responsabilă și funcțională. În interior însă, consumă multă energie încercând să gestioneze îngrijorările și sentimentul că trebuie să fie pregătită pentru orice.
Dacă te regăsești în aceste descrieri, merită să acorzi atenție semnalelor pe care ți le transmite mintea și corpul. Anxietatea este o dificultate frecventă și există soluții care pot ajuta semnificativ la recâștigarea echilibrului.

29/05/2026

23/05/2026

🔵 5 fraze pe care oamenii cu depresie le aud prea des

Sunt lucruri pe care oamenii cu depresie le aud atât de des, încât ajung să doară mai tare decât tăcerea. Multe sunt spuse cu intenții bune. Alteori, din neînțelegere. Pentru cineva care se luptă zilnic cu depresia, anumite cuvinte pot adânci sentimentul de vinovăție, rușine sau singurătate.

🔷️ "Ai de toate, de ce ești trist?"
Depresia nu ține cont de statut, familie, bani sau realizări. Poți zâmbi la exterior și să simți gol pe dinăuntru. Suferința psihică nu se măsoară în lucrurile pe care le ai.

🔷️ "Gândește pozitiv!"
Când cineva trece prin depresie, mintea funcționează diferit. Energia, speranța și motivația sunt afectate. Uneori, simplul fapt că persoana s-a ridicat din pat este deja un efort uriaș.

🔷️ "Și eu am trecut prin perioade grele."
Comparațiile pot face omul să simtă că durerea lui este minimizată. Fiecare experiență psihică are propria intensitate și propriul context.

🔷️ "Trebuie doar să fii mai puternic."
Mulți oameni cu depresie sunt deja extrem de puternici. Continuă să meargă la muncă, să aibă grijă de familie, să zâmbească și să funcționeze, chiar dacă în interior se simt epuizați.

🔷️ "O să îți treacă."
Uneori, omul din fața ta are nevoie să fie ascultat, înțeles și susținut. Vindecarea poate dura, iar sprijinul sincer contează enorm.

Depresia este o afecțiune reală.
Nu se vede întotdeauna.
Uneori se ascunde în spatele unui zâmbet, al tăcerii sau al unui "Sunt bine".
Poate că nu vom găsi mereu cuvintele perfecte, dar empatia, răbdarea și prezența sinceră pot face mai mult decât ne imaginăm.
Uneori, o persoană aflată în depresie are nevoie să simtă că durerea ei este văzută, înțeleasă și luată în serios.

20/05/2026

💊 Ce se întâmplă dacă întrerupi brusc tratamentul psihiatric?

Mulți pacienți se simt mai bine după o perioadă de tratament și se întreabă dacă mai este necesar să continue medicația. Uneori apare tentația de a opri medicamentele din proprie inițiativă, mai ales atunci când simptomele s-au redus semnificativ.
Totuși, întreruperea bruscă a tratamentului psihiatric poate avea consecințe importante.

🔄 Simptomele pot reveni
Anxietatea, insomnia, atacurile de panică, tristețea intensă, iritabilitatea sau gândurile negative pot reapărea într-un timp scurt. În unele situații, simptomele revin mai intens decât înainte de începerea tratamentului.

Unele medicamente psihotrope necesită reducerea treptată a dozelor. Oprirea bruscă poate determina:
• amețeli
• greață
• dureri de cap
• senzație de curent electric în corp
• neliniște
• transpirații
• tulburări de somn
• iritabilitate accentuată

🧠 Creierul se adaptează în timp la medicație. Când tratamentul este întrerupt brusc, echilibrul chimic poate fi perturbat, iar acest lucru poate influența starea emoțională și funcționarea zilnică.

📉 Crește riscul de recădere
În depresie, tulburări de anxietate, tulburare bipolară sau schizofrenie, oprirea prematură a tratamentului poate duce la reapariția episodului și, uneori, la necesitatea reluării tratamentului pe o perioadă mai lungă.

🤝 Cum este recomandat să procedezi?
Dacă dorești să reduci sau să oprești medicația, discută cu medicul psihiatru. Împreună se poate stabili un plan sigur, adaptat situației tale, cu scăderea treptată a dozelor și monitorizarea atentă a simptomelor.

🌿 Tratamentul psihiatric este un sprijin pentru redobândirea echilibrului. Atunci când sunt necesare modificări, acestea trebuie făcute cu răbdare și sub supraveghere medicală.