Cabinet individual de psihologie - Stan Mihaela

Cabinet individual de psihologie - Stan Mihaela Contact information, map and directions, contact form, opening hours, services, ratings, photos, videos and announcements from Cabinet individual de psihologie - Stan Mihaela, Psychologist, Soseaua Alba Iulia, numărul 51, Sibiu.

07/08/2026
31/07/2026
20/07/2026

De ce v**ează tinerii?
Nu tot ce pare „cool” e chiar așa de chill…
Idei dintr-un studiu publicat în UK (iulie 2025 de Action on Smoking on Health) cu 3.000 de participanți 11-18 ani.
🔹 1. „Am vrut doar să încerc” – sună cunoscut?
🧠 Da, 60% dintre cei care nu au fumat niciodată spun că au început cu un v**e „doar de curiozitate, am vrut să încerc”.
Dar uite ce motive mai zic alții:
b • 👥 Presiunea grupului – 11%
c • 🍉 Arome cool (fructe mai ales) – 11%
d • 😰 Stresul – 6%
🗣️ Și totuși… e doar anturajul de vină? Sau și alegerea ta contează?
🔹 2. Vapatul ≠ renunțare la fumat
Poate la adulți funcționează (55% spun că da).
Dar printre adolescenți?
Cei care v**ează sunt în mare parte deja fumători sau foști fumători.
Deci nu e o „metodă de a renunta la fumat”, ci un nou obicei.
🔹 3. Cine îți dă primul v**e?
⚠️ Real talk:
• 7 din 10 tineri fumează prima dată pentru că le dă un prieten
• La v**e, procentul urcă la 76%
➡️ E un gest mic pentru ei, dar poate deveni un obicei mare pentru tine.
🔹 4. Ce se întâmplă în 2025?
📈 Tot mai mulți adolescenți spun:
• „Am încercat să fumez”
• „Vreau să încerc în viitor”
Și da, 47% dintre cei care v**ează recunosc că simt o nevoie puternică de a o face zilnic.
🧠 Asta se numește DEPENDENȚĂ.
🔹 5. De unde își iau tinerii v**e-urile?
📦 Cele mai frecvente surse:
• 🧑‍🤝‍🧑 De la cineva cunoscut – 76%
• 🏪 Din magazine – 46%
• ❌ Surse informale – 25%
• 💻 Direct de pe net – 10% (TikTok, Insta, etc.)
Chiar dacă e ilegal, minorii încă le cumpără.
🔍 46% dintre tinerii de 11–17 ani spun că le iau din magazine. Fără probleme
🔹 6. Publicitatea își face treaba ei 🎯
📣 Da, e peste tot:
• În magazine – 55%
• Pe net – 29%, mai ales pe:
o TikTok – 42%
o YouTube – 33%
o Instagram – 30%
➡️ Dacă vezi ceva destul de des, începe să ți se pară normal, nu?
🛑 7. Gândește-te așa:

Nu e despre ce fac ceilalți. E despre tine. Despre corpul tău, alegerile tale, viitorul tău.
Fiecare „doar o încercare” poate deveni un obicei greu de scos din tine.
🧠 Fii curios, dar și responsabil.
💪 Tu decizi ce intră în viața ta. Și ce NU intră.

sursa photo: health.harvard.edu

Uneori, cea mai importantă reușită nu este nota obținută la examen, ci felul în care un adolescent învață să își înțelea...
17/07/2026

Uneori, cea mai importantă reușită nu este nota obținută la examen, ci felul în care un adolescent învață să își înțeleagă emoțiile și să aibă încredere în propriile resurse.
În februarie, mama unei adolescente m-a contactat, îngrijorată de nivelul ridicat de anxietate cu care fiica sa traversa această perioadă. Dincolo de examenul în sine, teama de eșec, presiunea performanței și frica de a claca îi afectau echilibrul emoțional și încrederea în sine.
Din februarie până la sfârșitul lunii iunie, am parcurs împreună un proces de consiliere psihologică și dezvoltare personală, adaptat nevoilor și obiectivelor ei. Am explorat emoțiile pe care le trăia, am învățat să le înțeleagă, să le accepte și să își dezvolte modalități sănătoase de a le gestiona în contexte cu încărcătură emoțională ridicată.
Privind în urmă, consider că cea mai importantă resursă construită pe parcursul colaborării nu a fost o tehnică, ci relația de încredere care s-a dezvoltat între noi.
În experiența mea, aceasta reprezintă fundamentul lucrului cu adolescenții. Schimbarea devine posibilă atunci când ei simt că sunt ascultați cu autenticitate, înțeleși și acceptați, fără teama de a fi judecați. Într-un astfel de cadru, își permit să vorbească despre vulnerabilitățile lor, să își exploreze emoțiile și să descopere resurse pe care, uneori, nici nu știau că le au.
Ședință după ședință, am observat cm anxietatea a făcut treptat loc unei mai bune înțelegeri de sine, iar încrederea în propriile capacități a început să se consolideze.
Înainte de examen, am invitat-o să completeze un formular de feedback. Cu acordul ei și al familiei, public mai jos câteva pagini din acesta, în formă anonimizată.
Două dintre răspunsurile ei surprind, cred, cel mai bine schimbarea produsă:
„Nu mă mai gândesc la notă, ci la rezolvarea fiecărui exercițiu.”
și
„Astăzi știu că voi reuși să îmi gestionez mereu emoțiile.”
Aceste cuvinte îi aparțin și reflectă felul în care ea își percepe propriul parcurs.
Examenele sunt etape importante, însă modul în care un adolescent învață să se raporteze la emoțiile sale, la provocări și la propriile resurse poate avea un impact care depășește cu mult contextul unui examen.
Mulțumesc adolescentei și familiei pentru încrederea acordată și pentru permisiunea de a împărtăși această experiență. Sper ca această poveste să ofere încredere și altor adolescenți și părinților care se confruntă cu provocări similare.
Feedback publicat cu acordul adolescentei și al familiei, cu respectarea confidențialității și anonimizarea datelor personale.

16/07/2026

Un comportament care pare opoziționism la un copil sau adolescent nu este, de cele mai multe ori, o intenție de sfidare, ci un semnal relațional. În spatele refuzului, provocării sau „nu urilor” repetate se află adesea o nevoie relațională de dezvoltare neformulată: autonomie, predictibilitate, reglare emoțională, spațiu personal sau siguranță în relație.
Când adultul vede doar opoziția, riscă să răspundă cu presiune, moralizare sau control. Iar copilul, simțindu-se neînțeles, crește intensitatea comportamentului. Așa apare ciclul „eu insist - tu te opui”, care nu este despre disciplină, ci despre relație.
În realitate, multe comportamente opoziționiste sunt forme de protest sănătos: copilul încearcă să-și afirme vocea, să-și protejeze limitele sau să gestioneze o emoție prea mare. Când adultul răspunde cu curiozitate, validare și reglare, opoziția scade, iar cooperarea crește.
Comportamentul opoziționist încetează să mai fie un protest sănătos atunci când nu mai funcționează ca un mesaj relațional, ci ca un pattern rigid, repetitiv, care blochează dezvoltarea, relația și autoreglarea. Diferența esențială este între un copil care spune „nu” ca să-și afirme autonomia și un copil care spune „nu” pentru că nu poate altfel.
Întrebarea utilă nu este „Cum îl fac să mă asculte?”, ci „Ce încearcă să-mi comunice prin acest comportament?”. Opoziția este adesea o invitație la reconectare, nu un atac.

La Apricas, aceasta este una dintre perspectivele pe care punem accent în formarea noastră.
Mai sunt câteva locuri în seria 2! Scrie seria 2 în comentarii și îți trimitem mai multe detalii.

16/07/2026

Address

Soseaua Alba Iulia, Numărul 51
Sibiu

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Cabinet individual de psihologie - Stan Mihaela posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Cabinet individual de psihologie - Stan Mihaela:

Shortcuts

Share

Category