Emanuela Ana Jurje

Call Directions Website Contact the practice

Emanuela Ana Jurje Am dezvoltat convingerea că sunt în siguranță doar atunci când pot controla tot ce se întâmplă. Unde eram eu? Pe nicăieri…
Stimă de sine? Nu!
Iubire de sine?

🔱 Consilier în dezvoltare personală
💫 Facilitator de vindecare energetică intuitivă
🌸 Programe de grup și cercuri de femei
🗝️ Cheile Genelor & Human Design
🌿 Promovez blândețea și acceptarea de sine Călătoria mea a început cu o copilărie grea, într-un mediu cu multă frică şi furie presărat cu violență fizică şi emoțională şi a continuat purtându-mă tot mai departe de sinele meu adevărat. Am învățat că pot reuși doar prin a fi atentă la nevoile celorlalți, niciodată la ale mele. Corpul meu s-a obișnuit cu un nivel foarte ridicat de stres și cu a fi permanent într-o stare de tensiune, încordat mereu. Energia mea și-a format un tipar în a prelua și a absorbi în propriul corp emoțiile neprocesate ale celorlalți.

La 30 de ani eram într-un punct mort: o relație care nu ducea nicăieri, o casă străină unde nu mă simțeam deloc bine, un serviciu cu o atmosferă ultra competitivă ce-mi consuma toate resursele, mecanisme de protecție ce nu-mi dădeau voie să simt și multe dependențe nesănătoase.

Ce e aia?

Trăiam în singurul mod în care știam, deconectată de mine, înăbușindu-mi emoțiile prin muncă și alte dependențe, concentrată pe a le fi bine celorlalți pentru a fi eu “bine” (adică definiția codependenței).

Ziua care mi-a schimbat viața a fost cea în care am decis că nu mai pot trăi așa. Lumina a început să apară în calea mea cu prima şedință de terapie unde am început să mă vindec. Am învățat cm să renunț rând pe rând la iluziile pe care mi le creasem pentru a fugi de propria-mi durere. Am început să îmi văd și să-mi accept întunericul și lumina. Încă mai fac asta și azi și cred că e un proces care nu se va termina prea curând.

Azi mă simt de-a dreptul norocoasă să fiu aici, în locul acesta unde am ajuns în mine însămi, unde e ok și cu soare și cu nori sau furtuni. Trăiesc o căsnicie asumată cu un bărbat minunat căruia îi împărtăşesc viziunea şi obiectivele, un parteneriat unde mă simt în siguranță să-mi arăt umbrele și în care sunt susținută să mi le asum. Suntem părinți și copiii nostri ne învață atât de multe despre cm e să trăiești liber. Avem căsuța noastră aproape de natură, cu muntele la orizont și râul la doi pași. Am ocazia să fiu zilnic alături de oameni dragi care mă aleg să le fiu călăuză în călătoria asta sacră de vindecare, cu fiecare întâlnire individuală, de cuplu sau atelier susținut. Sunt profund recunoscătoare pentru tot și toate dar mai ales mie pentru munca de vindecare și integrare care m-a adus aici.

Ştiu că drumul e anevoios uneori dar crede-mă pe cuvânt, merită fiecare pas! Iar de citind rândurile acestea vei simți că sunt persoana potrivită să te însoțesc în drumul tău spre o viață așezată în iubire de sine, sunt aici.

Trădarea declanșează o durere foarte specifică și asta fiindcă apasă mai multe butoane, simultan.În primul rând e despre...
25/05/2026

Trădarea declanșează o durere foarte specifică și asta fiindcă apasă mai multe butoane, simultan.

În primul rând e despre pierderea încrederii în celălalt. Acel moment neașteptat în care celălalt, prin comportamentul său, trădează într-un fel sau altul relația dintre voi. Poate fi vorba despre o încălcare gravă a contractului relațional sau de mai multe încălcări repetate.

În al doilea rând, substratul mai puțin observat, e acela în care noi ne încălcăm propriile granițe ignorând adesea intuiția ce ne atrăgea atenția încă de la bun început. Intuiție ce spunea: nu pare un om demn de încredere sau nu pare o situație curată. În fine, intuiție pe care suntem obișnuiți să o trecem cu vederea fiindcă (încă) nu avem abilitatea de a discerne ce avem nevoie și curajul de a vorbi liber despre asta.

Deseori, procesul terapeutic atinge acest subiect, acordând spațiul potrivit pentru despachetarea acestei răni atât de dureroase și apoi dezvoltarea abilităților de a gestiona astfel de situații cu mai multă ușurință în viitor.

13/05/2026

Nu știu cm au fost ultimele două zile pentru tine, de când a dispărut și a fost apoi găsit copilașul în pădurile acestea din apropiere, însă eu recunosc, pentru mine a fost un carusel emoțional în care de multe ori mi-a fost greu să-mi opresc lacrimile. Acum că băiatul e în siguranță, ne putem liniști cu toții și dacă și tu ai nevoie de puțin suport în a face asta, împărtășesc micul exercițiu pe care tocmai l-am făcut pentru mine.

Te invit să te așezi pe un scaun, cu spatele drept și tălpile pe podea. Dacă îți e confortabil închide ochii și începe să iți plimbi atenția de-a lungul punctelor de sprijin, de sus în jos pe spate, cu fiecare mușchi, fiecare vertebră, apoi de-a lungul tălpilor picioarelor, observând senzația plină de confort a susținerii. Inspiră și expiră aici prelung și apoi observă dacă și unde în corpul tău se simte tensiune. Nu te grăbi s-o eliberezi, mulțumește-i mai întâi că te-a susținut în această perioadă tulbure și apoi încet, fără grabă, imaginează-ți cm se eliberează prin fiecare expirație până ce zona respectivă se liniștește, se relaxează atât cât e potrivit pentru tine, aici și acum. Foarte bine. Acum din această stare amintește-ți că ești în siguranță, copilașul e în siguranță, totul e bine. Spune-ți că pericolul a trecut, că tocmai am fost martori la o demonstrație de unitate, zeci de oameni ce s-au implicat voluntar în căutări, sute care au dat mai departe vestea, mii și mii care s-au rugat și au trimis un gând bun. Toate deciziile necesare luate la timpul potrivit de lideri din instituțiile statului ce au alocat resursele necesare. Am trăit cu toții asta, suntem bine, copilașul e bine, totul e bine acum. Să lăsăm astfel de momente să se așeze în noi și poate, la fel cm s-a întâmplat pentru mine, sper să îți aducă și tie alinare, ca un antidot împotriva răutății despre care vorbeam acum ceva timp.

Să ne fie cu folos! Mulțumim, Doamne!

Acum șapte ani ajungeam la sfârșitul primei mele formări în psihoterapie. Azi, cu emoție vreau să vă împărtășesc că la f...
14/04/2026

Acum șapte ani ajungeam la sfârșitul primei mele formări în psihoterapie. Azi, cu emoție vreau să vă împărtășesc că la finele anului trecut am început o nouă formare, în psihoterapie integrativă relațională, în cadrul Asociatiei de Psihoterapie Integrativa, Scoala Erskine.

De ce tot psihoterapie integrativă?

Oh, dintr-o multitudine de motive. E tipul de terapie care mi se potrivește cel mai bine (atât ca terapeut cât și din perspectiva de client). Pentru că am uriașa șansă să învăț de la mentori deosebiți pe care-i admir cu toată inima, alături de colegi care merg cu curaj pe drumul descoperirii de sine. Pentru informația nouă cu care intru în contact (ca stilul de atașament izolat de ex. pe care-am început să-l aprofundez cu o super curiozitate de la ultimul modul). Și mai ales pentru că toate acestea se așază peste o nouă eu, o variantă a mea asezonată cu păr alb și o doză de înțelepciune ce vine odată cu asta, hihi.
Am pus deocamdată în cui visul de a urma o formare în psihodramă la Cluj, cu gândul că și aceea va veni atunci când e momentul oportun. Până atunci, mă bucur să fiu studentă din nou, e un privilegiu pentru care simt foarte multă recunoștință 🙏

Ce învață copiii noștri atunci când îi îmbrățișăm des?Sunt în siguranță, sunt ocrotit(ă).Contez. Sunt important(ă).Merit...
24/02/2026

Ce învață copiii noștri atunci când îi îmbrățișăm des?

Sunt în siguranță, sunt ocrotit(ă).
Contez. Sunt important(ă).
Merit iubire, atenție, confort.
Sunt (suficient de) bun(ă).
Pot fi așa cm sunt ❤️

E un gest atât de simplu cu un mesaj atât de mare.

Pentru toți copilașii din interiorul nostru ce au trăit fără îmbrățișări și au găsit creative feluri de a supraviețui și face față durerii, recomand multe și lungi îmbrățișări, cu mâna dreapta sub subrațul stâng, mâna stângă pe umărul drept și suficientă presiune încât să se simtă ca îmbrățișarea a celei mai iubitoare mame. Și cu cea mai duioasă voce, să ne spunem:

Ești în siguranță. Sunt aici să am grijă de tine acum.
Ești important(ă) pentru mine. Nevoile tale contează.
Meriți iubire, atenție, tot ce e mai bun.
Ești minunat(ă) așa cm ești și te iubesc.

🤗🤗🤗 multe și o poză ce mi-a adus lacrimi în ochi despre o maimuțică adoptată ce primea prima îmbrățișare după ce se atașase de un pluș.

Despre 2025 aș putea spune că a fost un an mai degrabă neplăcut 😒Ca atunci când, după ce lucrezi în gradină, intri la du...
02/01/2026

Despre 2025 aș putea spune că a fost un an mai degrabă neplăcut 😒

Ca atunci când, după ce lucrezi în gradină, intri la duș ca să dai jos murdăria și constați că nu e apă caldă. Ultimii ani m-au pregătit pentru asta, au adus gradual la suprafață ceea ce se cerea a fi eliberat, murdăria despre care vorbeam, adică programul meu de "fată bună", cel ce îmi spunea că dacă nu le fac tot timpul altora pe plac o să ajung singură, părăsită, respinsă și uitată.

Și anul acesta mi-a dat șansa să mă eliberez, nu fiindcă așa am ales ci fiindcă e f e c t i v nu am mai putut să fac asta, corpul meu nu mi-a mai dat voie. Au fost atât de multe zile în care am simțit că îmi folosesc întreaga energie doar pentru a face minimul necesar. Atât de multe căutări și încercări de a face față vieții așa cm o făceam odată, degeaba. Mesaje la care am răspuns după câteva zile sau deloc, conversații pe care mi-a fost greu să le duc, interacțiuni simple care simțeam că mă depășesc, sarcini obișnuite pe care mă chinuiam să le fac; duș rece, prelungit și la final o capitulare după o luptă grea, asiduă, a mea cu mine. O înfrângere de care, cumva, cred că aveam nevoie acum când mă uit înapoi. Fiindcă Ema care a trăit acest an și-a dat voie într-un final să nu știe, să nu poată, să nu fie acolo, să dezamăgească, să supere și a fost eliberator. Nu am pierdut absolut nimic. Dimpotrivă, am primit ajutor chiar și fără să cer, am primit înțelegere, sprijin, compasiune.

Nu știu dacă 2026 va fi un an mai bun, rămâne de văzut. Știu însă că o mare parte din presiunea pe care o puneam pe mine să fiu într-un anume fel, s-a dus și chiar dacă nu mi-a plăcut deloc felul în care s-a dus, sunt recunoscătoare. A fost ce aveam nevoie.

Mulțumesc 2025 🙏

Bine ai venit 2026!

Address

Strada Pomicultorilor Nr. 11
Sibiu

Opening Hours

Monday 09:00 - 20:00
Tuesday 14:00 - 19:30
Wednesday 08:30 - 13:30
Thursday 14:00 - 19:30
Friday 09:00 - 20:00
Saturday 09:00 - 13:00

Telephone

+40743054342

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Emanuela Ana Jurje posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Emanuela Ana Jurje:

Shortcuts

Share