Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, B-dul Corneliu Coposu nr. 2-4, Sibiu (2026)

🏥Cu o echipă de medici, asistenți și personal medical dedicat, ne străduim să oferim îngrijire de calitate, empatie și inovație în fiecare zi, pentru sănătatea comunității noastre. Istoria aşezămintelor spitaliceşti din Sibiu începe la jumătatea anului 1292 şi continuă până în zilele noastre. De-a lungul timpului “Spitalele Sibiului” au avut mai multe locaţii și mai multe modele de organizare. Spi

talul Public a fost inaugurat în 1857 şi, de atunci, desfăşoară o activitate intensă, subliniată permanent de documentele vremii.

În prezent, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, este o unitate sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, cu rol în asigurarea de servicii medicale (preventive, curative, de recuperare şi paleative) şi care participă la asigurarea stării de sănătate a populaţiei. Organizarea şi funcţionarea instituţiei este realizată în conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu se află sub autoritatea Consiliului Judeţean Sibiu, în baza Hotărârii nr. 93/2010 a Consiliului Judeţean Sibiu. Spitalul funcţionează în condiţiile prevăzute de autorizaţia sanitară de funcţionare şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare şi cu regulamentul de organizare şi funcţionare a spitalului, elaborat de conducerea spitalului, avizat de Consiliul de Administraţie şi aprobat de Consiliul Judeţean. Consiliul Judeţean, prin preşedinte, coordonează şi controlează modul şi condiţiile de organizare şi funcţionare a spitalului.

În cadrul unităţii noastre sanitare sunt deserviţi pacienţii întregului judeţ precum şi pacienţi din judeţe limitrofe cm sunt: Vâlcea, Alba sau Braşov.

31/08/2026

CÂND MUNCA DEVINE TOXICĂ: SEMNALELE DE ALARMĂ ALE BURNOUT-ULUI ȘI ARTA DE A PUNE LIMITE
Psihologul Bianca Lica-Niycui, psiholog în cadrul SCJU Sibiu, specializat în Psihologia Muncii și Organizațională, răspunde la cele mai importante întrebări despre stresul profesional, epuizarea emoțională, relația cu managerii, motivație, limite sănătoase și rolul mediului de lucru în menținerea sănătății psihice.

1. Cum ne dăm seama că stresul de la locul de muncă a depășit nivelul normal și începe să ne afecteze sănătatea psihică?
Stresul poate fi benefic dacă se manifestă pe termen scurt iar factorul stresor constituie o provocare pozitivă pentru realizarea unui obiectiv dificil.
Stresul dăunător are mai multe surse și mai multe forme care suprimă emoțiile, generează blocaje și confuzie, ne pune la încercare relațiile si poate declanșa episoade depresiv-anxioase.
Este important să identificăm principalele surse de stres și intensitatea de manifestare a acestora atât la nivel individual cât și colectiv. Sursele sunt profesionale, sociale, financiare și medicale.
Un angajat poate avea unul sau chiar mai mulți factori stresori, iar în funcție de intensitatea acestora apar inițial indicatorii de burnout după care posibilitatea de conversie a stresului în simptome psihosomatice:
perturbări cognitive cm ar fi scăderea capacității de concentrare și mobilitate a atenției, deficit de memorie pe termen scurt, etc)
perturbări emoționale: labilitate emoțională, scăderea stimei de sine, reactivitate impulsiv-agresivă la solicitări intense de lungă durată/muncă sub presiune
perturbări de somn frecvent întalnite în domeniul medical, deorece ritmul nictemeral este puternic influențat de munca în schimburi/ture, gărzi
perturbări fiziologice, somatizarea sau chiar dezvoltarea bolilor cronice care pot fi cardiologice (stresul crește ritmul cardiac și capacitatea sângelui de coagulare aspect care în timp generează dureri în piept, poate crește șansa de atac de cord și accident vascular cerebral), gastrointestinale (stresul poate duce la eliberarea hormonilor cauzând indigestie, arsuri gastrice, greață, contipație, dureri de stomac, amețeli, leșin), dermatologice (alopecie, dermatită, psoriazis, acnee), endocrinologice, etc
Când cedăm în mod repetat în fața reacțiilor noastre condiționate și instinctive s-ar putea să nu resimțim imediat efectul negativ, însă consecințele pentru sănătate pe termen lung pot fi devastatoare.

2. Care sunt cele mai frecvente semne ale burnoutului și ce putem face pentru a-l preveni?
Principalii indicatori de burnout sunt epuizarea emoțională, depersonalizarea și nivelul redus de perfomanță.
Presiunea resimțită zilnic atât profesional cât și extraprofesional, generată de lipsa somnului sau somnul neodihnitor, până la presiunea de la muncă, din familie și alte responsabilități sociale, în mod ideal se reduce la câteva momente după petrecerea evenimentului (spre exemplu după o tură de 12 ore corpul are nevoie de odihnă astfel după somn presiunea se diminuează), însă dacă pe o perioadă îndelungată nu se întâmplă acest lucru (pentru că uneori apar alte responsabilități zilnice care ne solicită) devine un stres cronic care pare continuu, fără sfârșit și imposibil de evitat.
Modul în care stresul ne afectează este influențat de reziliența personală și colectivă. O persoană cu reziliență personală crescută se adaptează ușor, găsește soluții la probleme dificile și are încredere în propriile capacități și abilități de a face față situațiilor dificile, stresante, pe când o persoană cu reziliență scăzută este mult mai predispusă la burnout, caută reziliența colectivă și se bazează pe calitățile și suportul echipei.
Cu cât avem mai multe persoane cu reziliență personală crescută la stres cu atât echipa este mai funcțională, mai performantă. Dacă pe lângă reziliența personală adaugăm strategii eficiente de organizare a muncii și asigurăm condiții de muncă optime, putem vorbi despre prevenție burnout și chiar de obținerea performanțelor profesionale.
Astfel pot afirma că dezvoltarea rezilienței personale prin consiliere psihologică, mediul de lucru suportiv și eficient organizat, generează reziliența colectivă, aspect care crește mobilizarea eficientă a grupului pentru a îndeplini cu succes situațiile profesionale dificile, reducând stresul profesional și apariția burnout-ului.

3. Cum influențează relația cu managerul sau șeful nostru motivația și performanța la locul de muncă?
Influența este enormă, un superior care adoptă un stil de conducere echilibrat, oferă suport și resurse de care membrii grupului au nevoie pentru atingerea obiectivelor comune, încurajează comunicarea asertivă, inițiativa și inovația păstrand însă capacitatea sa decizională.
Astfel membrii grupului pot simți apartenența la grup, rolul și importanța în cadrul grupului, se adaptează ușor noilor provocări, depășind împreună obstacole profesionale importante.

4. De ce unii oameni ajung să se simtă permanent nemulțumiți la serviciu, chiar dacă au un salariu bun și condiții bune de muncă?
Aceste tipuri de motivații sunt bazale, iar satisfacția este de scurtă durată. Spre exemplu: după o creștere salarială, calitatea vieții angajatului se modifică pozitiv pentru o perioadă de timp, după care reapare dorința de creștere iar dacă această nevoie nu poate fi onorată, se instalează insatisfacția profesională.
Uneori apare rutina iar angajatul simte că locul de muncă nu îl mai ajută în dezvoltarea personală și profesională, iar în acest caz nevoile care produc satisfacție sunt sociale, de apartenență la grupuri profesionale importante, recunoaștere socială și dezvoltare personală.

5. Cum punem limite sănătoase la serviciu fără să fim percepuți ca neimplicați sau lipsiti de profesionalism?
Prin comunicare asertivă și organizarea atribuțiilor în funcție de urgență și importanță. Uneori primim sarcini de la mai multe persoane în același timp. Pentru fiecare persoană sarcina sa este cea mai importantă și nu are de unde să cunoască gradul nostru de încărcare decat dacă transmitem.
Dacă preluăm toate sarcinile indiferent de gradul de încărcare, riscăm să le începem pe toate și fie să le executăm eronat, fie să nu le finalizăm la timp. Totuși uneori noua sarcină poate avea caracter urgent și important care nu suportă amânare, în timp ce altă sarcină poate fi amânată sau delegată altor persoane.
Astfel în sedințele de consiliere sugerez abordarea tehnicii de lucru Eisenhower pentru împărțirea task-urilor în functie de urgență și importanță precum și refuzul argumentat diplomat când gradul de încărcare este prea mare.
Ex: Desigur mă ocup imediat ce termin sarcina X, dacă noua sarcină suportă amânare,
Însă dacă ambele sarcini sunt urgente și nu suportă amânare cu siguranță una din ele necesită delegarea către alt coleg, indiferent de cât de bine intenționați suntem nu ne putem împărți în același timp în locuri diferite. Dacă nu transmitem gradul de încărcare și preluăm indiferet de efort și riscuri cel care ne-a trasat sarcina de lucru nu poate să înțeleagă dăcă întârziem atingerea obiectivului, dacă suntem epuizați fizic și psihic după efortul intens susținut.
Este important să ne cunoaștem limita de rezistență la efort fizic și psihic intens, să respectăm limita pentru a fi performanți profesional fără să ne afectăm starea de sănătate.

6. Cât de mult contează mediul și colegii pentru sănătatea nostră psihică la locul de muncă?
Depinde de specificul muncii. Dacă munca este colectivă, mediul de lucru pozitiv și suportiv din partea fiecărui membru influențează direct atât performanța grupului cât și starea de sănătate a membrilor.

7. Dacă ar fi să oferiți un singur sfat unei persoane care simte că nu mai este fericită la locul de muncă care ar fi acela?
Să solicite suport psihologic. FIecare caz este particular și merită să fie abordat în unicitatea sa. Astfel o discuție deschisă și sinceră cu psihologul organiațional poate reduce semnificativ distresul emoțional. Împreună se găsesc cele mai potrivite soluții particularizate și cu pași mici dar constanți se obțin schimbări semnificative.

30/08/2026

CANCERUL NU IARTĂ ÎNTÂRZIEREA. DIAGNOSTICUL PRECOCE POATE SALVA VIEȚI.
Material realizat de dr. Ramona Coca, șeful Secției Oncologie din cadrul SCJU Sibiu.

Cancerul reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică și în județul Sibiu. Cancerul nu înseamnă întotdeauna un diagnostic fără soluție. Un diagnostic de cancer este întotdeauna un moment dificil pentru pacient și familie. Totuși, cancerul nu trebuie privit automat ca o condamnare.
În ultimii ani, tratamentele oncologice s-au diversificat considerabil. Chirurgia, radioterapia, chimioterapia, hormonoterapia, terapiile țintite și imunoterapia sunt utilizate individualizat, în funcție de tipul tumorii, stadiul bolii și caracteristicile biologice ale acesteia.
Un rol esențial îl are însă momentul diagnosticului. O tumoră descoperită într-un stadiu precoce poate beneficia de tratamente cu intenție curativă, în timp ce diagnosticul tardiv limitează, în unele situații, posibilitățile terapeutice.
Datele recente arată că boala oncologică afectează mii de persoane, iar numărul cazurilor nou diagnosticate rămâne semnificativ. În același timp, evoluția medicinei oncologice oferă astăzi mai multe posibilități de tratament, cu condiția ca boala să fie depistată cât mai devreme. În SCJU Sibiu beneficiem de tratamente inovatoare la standadele prevăzute de ghidurile internaționale, o comisie multidisciplinară, precum și de personal bine pregătit profesional și empatic.
Potrivit datelor comunicate de Direcția de Sănătate Publică Sibiu, în anul 2025 au fost înregistrate în județ peste 11.000 de persoane aflate în evidență cu o formă de cancer, dintre care aproximativ 1.320 au reprezentat cazuri nou diagnosticate.
Vorbind de date statistice este foarte important ca acestea să fie raportate de către toate serviciile medicale oncologice de stat sau private din județul Sibiu, pentru a avea un tablou complet și real al tuturor tipurilor de cancer diagnosticate la noi în județ. Este posibil să existe o subraportare având în vederea carențele unui Registru Județean / Registru National de Cancer bine structurat și cu o responsabilizare de transmitere a datelor statistice la nivelul fiecarui serviciu oncologic. O subraportare influențează într-un sens negativ datele statistice naționale și europene. Numărul de cazuri diagnosticate sau aflate în evidență după terminarea tratamentului pot fi strucurate pentru populația generală a județului Sibiu și divizat pentru femei și bărbați, datorită patologiei diferite. În anul 2025, cele mai multe cazuri noi pentru întreaga populație a județului nostru au fost reprezentate de cancerul de sân, cancerul colore**al și cancerul de prostată. Acestea sunt urmate de cancerul pulmonar, cancerul de vezică urinară și cancerul de col uterin.
Cancerul de sân se află pe primul loc între cazurile de neoplazie aflate în evidență în județul Sibiu , cu 240 de cazuri nou diagnosticate. Cancerul colore**al ocupă locul următor cu 200 de cazuri noi diagnosticate în 2025. Cancerul de prostată reprezintă principala localizare oncologică specifică bărbaților care confirmă tendința ascendentă a incidenței la nivel european și mondial, cu un numar de 155 de cazuri confirmate în 2025. În județul Sibiu erau în evidență 590 de persoane cu cancer de col uterin, iar 52 de cazuri noi au fost diagnosticate în 2025. Cancerul pulmonar rămâne una dintre cele mai importante forme de cancer din punctul de vedere al mortalității. Incidenta este de 109 cazuri noi diagnosticate în 2025. Terapiile inovatoare (imunoterapia, terapiile combo) au crescut supraviețuirea acestui tip de cancer, însă mortalitatea rămâne încă ridicată prin prezentarea tardivă la medic. Cancerul vezicii urinare ocupa locul 4 la bărbați cu o creștere a numărului de cazuri noi în ultimii. O să fac în continuare și o ierarhie statistică a principalelor forme de cancer care apar la femei și bărbați. Pentru femei pe primul loc se afla cancerul de sân, urmat de cancerul colore**al sau cel al colului uterin, cancerul de corp uterin si ovarian. La bărbați cancerul de prostată conduce ca incidență, urmat de cancerul colore**al, pulmonar si cel al vezicii urinare. Screeningul sau depistarea precoce poate conduce la diagnosticul în stadii incipiente echivalente cu vindecarea. Medicul de familie are un rol esențial în screening, fiind de regulă primul punct de contact al populației cu sistemul medical. Medicul de familie identifică, informează, testează/trimite la testare și urmărește pacientul în traseul de screening, în timp ce diagnosticul și tratamentul leziunilor suspecte aparțin serviciilor medicale oncologice specializate. Cancerul de sân este o formă de cancer pentru care depistarea precoce poate schimba radical prognosticul. Screeningul se adresează în principal femeilor 50–69 de ani, prin mamografie, de regulă la 2 ani. Examinarea clinică, mamografia și atunci când este indicat, ecografia mamară permit identificarea unor leziuni înainte ca acestea să producă simptome evidente. Este foarte important ca pacienta să efectueze o examinare clinică în același timp cu mamografia pentru acuratețea deciziei de biopsie și la nevoie completarea investigațiilor complementare. Pentru screening mamografia este indicata peste 40 de ani, dar aparitia unui nodul în sân și sau în axilă necesită evaluarea clinică a unui medic oncolog care poate indica o mamografie și la vârstă mai tânără , dacă există suspiciuni clinice de malignitate. Există un concept în rândul populației care conduce uneori la refuzul biopsiei pentru teama că boala s-ar extinde, dacă este cancer “ din acela rău ”. Aș vrea să înțelegem că o biopsie nu conduce la evoluția bolii ci este vitală pentru diagnosticul de cancer și caracterizarea tumorii. Fiecare pacient este unic, fiecare tumoră este unică. Caracterizarea histopatologică, imunohistochimică și moleculară ne permite personalizarea terapiei oncologice și implicit reușita tratamentului. Screeningul pentru cancerul colore**al are un rol esențial deoarece poate identifica atât stadiile precoce, cât și leziunile precanceroase care pot fi îndepărtate înainte de transformarea lor malignă. La nivel european, metoda preferată pentru screeningul populațional este testul imunochimic f***l (FIT), utilizat pentru identificarea sângerării oculte. Recomandarea europeană vizează în principal populația cu risc mediu cu vârsta 50–74 de ani. Un rezultat FIT pozitiv trebuie urmat de colonoscopie, care permite atât diagnosticul, cât și îndepărtarea polipilor. În România, persoanele cu vârsta între 50 și 74 de ani, fără simptome, pot beneficia de testarea FIT, care identifică sângerările oculte din scaun.
Un rezultat pozitiv necesită colonoscopie, investigație prin care pot fi descoperite și îndepărtate leziuni precanceroase. Pentru persoanele cu risc crescut, colonoscopia poate fi recomandată direct. În România, nu există în prezent un program populațional organizat de screening pentru cancerul de prostată. Depistarea se bazează pe evaluarea individuală a riscului și pe discuția cu medicul despre PSA ( o simplă analiză de sânge) și tușeul re**al.
Screeningul individual poate fi luat în considerare, în special, la bărbații 50–69 de ani, mai devreme la cei cu risc crescut, cm sunt cei cu istoric familial de cancer de prostată.
Scopul este identificarea cancerului într-un stadiu precoce, dar decizia de testare trebuie să țină cont și de beneficiile și riscurile diagnosticului excesiv și supratratării. Screeningul cancerului de col uterin se adresează femeilor 25–64 de ani, prin testarea HPV. În funcție de rezultat, se poate efectua citologie cervicală și, dacă este necesar, coloscopie.
Scopul este depistarea infecției HPV și a leziunilor precanceroase, înainte ca acestea să evolueze spre cancer.
Vaccinarea împotriva HPV este una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a cancerului de col uterin, dar protejează și împotriva altor cancere asociate infecției cu HPV.
În România, vaccinarea este gratuită pentru fete și băieți între 11 și 26 de ani. Vaccinarea este recomandată, ideal, înainte de începerea vieții sexuale, dar poate avea beneficii și ulterior.
Vaccinarea HPV nu înlocuiește screeningul de col uterin. Cele două metode se completează pentru prevenirea cancerului.
În România, nu există în prezent un program național organizat de screening pentru cancerul pulmonar.
La persoanele cu risc crescut, în special fumători sau foști fumători cu istoric important de fumat, screeningul poate fi realizat prin CT toracic cu doză redusă de radiații (LDCT), după evaluarea medicală a riscului.
Radiografia pulmonară și citologia sputei nu sunt recomandate ca metode de screening pentru cancerul pulmonar.
Cea mai importantă măsură de prevenție rămâne renunțarea la fumat. Simptomatologia prezenței unei tumori maligne ( cancer) în organism sunt specifice fiecărei localizări .
Pentru cancerul de sân trebuie să trgem un semnal de alarmă atunci când observăm un nodul nou apărut, o modificare de formă sau dimensiune a sânului, retragerea mamelonului, modificări ale pielii sau o secreție mamelonară persistentă trebuie evaluate medical.
Cancerul colore**al are particularitatea de a putea evolua o perioadă îndelungată fără simptome importante. Modificarea persistentă a tranzitului intestinal, sângele în scaun, anemia fără o cauză evidentă, scăderea inexplicabilă în greutate sau durerile abdominale recurente sunt semnale care necesită evaluare medicală.
Cancerul de prostată poate fi asimptomatic în fazele inițiale. De aceea, discuția cu medicul urolog si oncolog despre riscul individual și despre investigațiile potrivite este importantă, în special odată cu înaintarea în vârstă.
Simptomele urinare persistente nu trebuie puse automat pe seama „vârstei”. Ele pot avea cauze benigne, dar trebuie evaluate pentru a exclude o afecțiune oncologică.
Tusea persistentă, expectorația cu sânge, dificultățile de respirație, durerea toracică sau scăderea inexplicabilă în greutate trebuie investigate, mai ales la persoanele cu factori de risc ( fumători).
Unul dintre cele mai importante semne de alarmă pentru cancerul de vezică urinară este prezența sângelui în urină ( “urina roșie”). Chiar dacă apare o singură dată și dispare spontan, simptomul nu trebuie ignorat. Evaluarea urologică poate permite identificarea bolii într-un stadiu în care tratamentul este mai eficient.
Cancerul de col uterin în stadiile incipiente poate să nu aibă nici un simptom, de aceea screeningul este foarte important.
Când apar manifestări, cele mai frecvente sunt: sângerări vaginale neobișnuite, inclusiv după contact sexual sau între menstruații; sângerări după menopauză, secreții vaginale neobișnuite, uneori urât mirositoare; durere pelvină sau durere în timpul contactului sexual;
în stadii avansate pot exista dureri lombare, probleme urinare sau intestinale și scădere în greutate.
Orice sângerare vaginală neobișnuită trebuie evaluată de medic și nu trebuie așteptat următorul test de screening.
Prevenția începe înainte de apariția bolii
Unele tumori pot fi prevenite prin reducerea factorilor de risc. Există însă și factori de risc care nu pot fi influențați, de exemplu susceptibilitatea și transmiterea genetică. Cei mai importanți factori de risc pentru aparitia cancerului sunt sunt:
• Fumatul ;
• Consumul excesiv de alcool;
• Excesul ponderal și obezitatea;
• Alimentația nesănătoasă și sedentarismul;
• Infecțiile oncogene, precum HPV, hepatitele B și C;
• Expunerea la radiații și la anumite substanțe cancerigene profesionale;
• Expunerea excesivă la soare și radiații UV;
• Vârsta înaintată;
• Istoricul familial și predispoziția genetică;
• anumite boli cronice și stări inflamatorii.

Stilul de viață are un rol important în reducerea riscului de apariție a cancerului. O parte semnificativă a cazurilor de cancer poate fi prevenită prin modificarea unor factori de risc care țin de comportamentul și mediul nostru.
Principalele măsuri de prevenție sunt:
• Renunțarea la fumat – fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru cancer, fiind implicat în apariția cancerului pulmonar, dar și a multor alte tipuri de cancer.
• Limitarea consumului de alcool – cu cât consumul este mai mare, cu atât crește riscul pentru mai multe cancere, inclusiv cancerul de sân, colore**al, hepatic și al tractului digestiv superior.
• Menținerea unei greutăți corporale normale – obezitatea este asociată cu un risc crescut pentru mai multe tipuri de cancer.
• Alimentația echilibrată – este recomandat un consum crescut de legume, fructe, leguminoase și cereale integrale și limitarea cărnii procesate, a excesului de carne roșie și a alimentelor ultraprocesate.
• Activitatea fizică regulată – mișcarea contribuie la menținerea greutății și reduce riscul anumitor cancere. Chiar și mersul alert practicat regulat este benefic.
• Protecția împotriva radiațiilor UV – evitarea expunerii excesive la soare și utilizarea măsurilor de protecție reduc riscul cancerului de piele.
• Vaccinarea – vaccinarea împotriva HPV și hepatitei B poate preveni infecții care favorizează apariția unor cancere.
• Participarea la programele de screening – depistarea leziunilor precanceroase sau a cancerului în stadii incipiente crește șansele de vindecare.
La fel de importantă este participarea la programele de screening și prezentarea la medic atunci când apar simptome persistente sau modificări neobișnuite ale stării de sănătate.

Mesajul pentru comunitatea sibiană
Datele județului Sibiu transmit un mesaj simplu: prevenția, screeningul și diagnosticul precoce trebuie să devină parte din rutina de sănătate a fiecăruia dintre noi.
Nu toate cancerele pot fi prevenite și nu toate pot fi depistate prin screening. Dar pentru mai multe dintre cele mai frecvente forme – cancerul de sân, colore**al, de col uterin și, în anumite situații, cancerul pulmonar și de prostată – există metode prin care riscul poate fi redus sau boala poate fi identificată mai devreme. Screeningul începe în comunitate și în cabinetul medicului de familie, nu la oncolog. Medicul de familie identifică persoanele eligibile și facilitează accesul acestora la investigațiile de screening. Atunci când screeningul evidențiază o modificare suspectă, pacientul intră într-un circuit de diagnostic, în care ambulatoriul de specialitate și oncologia au un rol esențial.
Această formulare este în acord cu cadrul legislativ actual și cu metodologiile de screening aprobate în 2024 pentru cancerul de sân, cancerul colore**al și cel de col uterin.
Un diagnostic precoce poate însemna mai multe opțiuni de tratament, o șansă mai mare de vindecare și, în cele din urmă, mai mulți ani de viață.

28/08/2026

CÂND PROFESIONALISMUL ÎNTÂLNEȘTE OMENIA: UN GEST DE RECUNOȘTINȚĂ PENTRU ECHIPA DE GASTROENTEROLOGIE

În spatele unei intervenții medicale reușite se află nu doar competența profesională, ci și empatia și respectul față de omul aflat în nevoie. Doamna Elena Moncea a dorit să își exprime public recunoștința față de domnul doctor Dragoș Mocanu și întreg colectiv al Secției de Gastroenterologie pentru îngrijirea deosebită primită în timpul unei spitalizări de zi.

„Subsemnata Moncea Elena, domiciliată în Sibiu, str. V. Hugo nr. 9, donez suma de 1.000 lei domnului doctor Dragoș Mocanu, pentru susținerea Secției de Gastroenterologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu.
În data de 05.08.2026 am avut o spitalizare de zi la această secție, pentru efectuarea unei colonoscopii. Intervenția a fost precedată de consultații competente și de sfaturi foarte importante pentru o bună pregătire a procedurii.
În acea zi, domnul doctor a lucrat pe secție în intervalul 8:00–11:00, după care a mers în policlinică pentru consultații până în jurul orei 13:00. A revenit apoi pe secție, și-a mobilizat resursele și, împreună cu 3–4 medici tineri, a efectuat procedura, care s-a desfășurat cu bine.
Apreciez în mod deosebit bunăvoința medicului de a mă ajuta, calmul, răbdarea și competența de care a dat dovadă.

Mulțumesc, domnule doctor!
Mulțumesc întregului colectiv cu care lucrați!

25.08.2026
Cu stimă,
Elena Moncea”

Acest mesaj de mulțumire este însoțit și de un sprijin financiar concret de 1.000 de lei pentru secție, un gest pe care îl primim cu respect.
Vă mulțumim din suflet pentru încredere și apreciere, doamnă Elena! Cuvintele dumneavoastră onorează întreaga echipă și ne motivează să menținem aceleași valori: competență, empatie și grijă deplină pentru fiecare pacient. Vă dorim multă sănătate și liniște!

28/08/2026

"AM VENIT CU INIMA STRÂNSĂ ȘI AM PLECAT CU INIMA PLINĂ DE RECUNOȘTINȚĂ"
O scrisoare de mulțumire pentru oamenii care, dincolo de profesie, pun și omenia în slujba pacientului

Când intri pentru prima dată într-un spital, este firesc să ai emoții, temeri și întrebări. Uneori, înainte de a cunoaște oamenii, ajungem să cunoaștem poveștile altora despre spitale, despre medici și despre personalul medical. Iar aceste povești pot naște teamă și neîncredere.
Există experiențe care merită povestite. Experiențe care ne reamintesc faptul că, dincolo de halatul alb, există oameni. Oameni care își fac meseria cu profesionalism, răbdare, empatie și respect.
Una dintre aceste experiențe este cea trăită de Nicu Cristian-Florian, internat în perioada 24–27 august 2026 la Spitalul Județean de Urgență Sibiu, Secția Otorinolaringologie (ORL), pentru o intervenție chirurgicală pentru deviație de sept.
La externare, acesta a dorit să transmită întregii echipe o scrisoare de mulțumire. O scrisoare sinceră, venită din suflet, care vorbește nu doar despre actul medical, ci mai ales despre felul în care un pacient s-a simțit în mâinile celor care l-au îngrijit.
Redăm mai jos, integral, mesajul său:

"Către Conducerea Spitalului Județean de Urgență Sibiu
Secția Otorinolaringologie (ORL)
Stimată Conducere,
Numele meu este Nicu Cristian-Florian și am fost internat în perioada 24–27 august 2026, în cadrul Spitalului Județean de Urgență Sibiu, Secția ORL, pentru o intervenție chirurgicală pentru deviație de sept.
A fost prima dată în cei 41 de ani ai mei când am fost internat într-un spital și am venit cu inima strânsă. Auzisem tot felul de lucruri: că ți se vorbește urât, că personalul nu se comportă corespunzător, că nimeni nu îți explică ce urmează să se întâmple și că trebuie să fii pregătit să dai bani medicului, anestezistului sau să le oferi „o atenție” asistentelor.
Spre marea mea bucurie, niciuna dintre aceste povești nu s-a confirmat în cazul meu.
Din primul moment am întâlnit oameni amabili, empatici și adevărați profesioniști. Doamnele asistente au fost foarte amabile și m-au ajutat de fiecare dată când am avut nevoie. Am fost verificat în fiecare noapte pentru a se asigura că sunt bine, iar înainte și după operație am primit îngrijirea și tratamentul recomandat.
M-au însoțit la analize, m-au încurajat și m-au susținut, spunându-mi că totul va fi bine. Și vreau să subliniez un lucru care pentru mine a contat foarte mult: nu am simțit că acest comportament a fost rezervat doar mie. Am observat aceeași atitudine frumoasă și față de ceilalți pacienți.
Domnul doctor Tudor Alin Popescu și doamna rezidentă Iulia Leon s-au comportat exemplar. Mi-au explicat cu răbdare în ce constă operația, cm se va desfășura și ce urma să se întâmple. Am simțit că sunt pe mâini bune și că pot avea încredere în echipa medicală.
A venit și ziua operației. Acolo, domnul anestezist mi-a testat chiar și cunoștințele despre orașele din Italia și m-a condus într-un adevărat „tărâm al somnului de calitate”. Îmi cer scuze că, după revenirea din anestezia generală, nu am reușit să îi rețin numele, dar îi transmit și dânsului mulțumirile mele sincere.
Știu că experiența într-un spital nu este una pe care și-o dorește nimeni. Cu toate acestea, eu am rămas profund și plăcut impresionat de oamenii din această echipă.
Sunt adevărați profesioniști, oameni care își fac meseria cu seriozitate, respect față de pacient și, mai presus de toate, cu omenie. Merită toate mulțumirile și aprecierea mea sinceră.
Prin acest mesaj vreau să le mulțumesc din tot sufletul întregii echipe a Secției ORL și să spun public că, în experiența mea, și-au făcut meseria în mod excepțional.
Mi-aș dori ca oamenii să știe și această parte a experienței dintr-un spital: că există medici, asistente și personal medical care își fac meseria cu profesionalism, empatie și omenie și care reușesc să îi ofere pacientului nu doar îngrijire medicală, ci și sentimentul că este în siguranță.
Astăzi, 27.08.2026, m-am externat, totul a decurs bine, iar eu am simțit că acești oameni merită sincere mulțumiri.
Dumnezeu să îi călăuzească și să le dea putere în tot ceea ce fac!
Vă mulțumesc încă o dată, din tot sufletul, pentru tot ceea ce ați făcut pentru mine!
Cu stimă și recunoștință,
Nicu Cristian-Florian
Sibiu, 27 august 2026"

Vă mulțumim din suflet pentru aceste cuvinte, Domnule Nicu Cristian-Florian! Într-un climat adesea dificil pentru corpul medical, recunoștința pacienților este cea mai importantă resursă. Acest mesaj de susținere ne validează eforturile, ne motivează colegii și reconfirmă valorile profesiei medicale. Vă dorim multă sănătate și toate cele bune!

Address

B-dul Corneliu Coposu Nr. 2-4
Sibiu
550245

Telephone

+40269215050

Website

http://www.scjus.ro/

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu:

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu

31/08/2026

30/08/2026

28/08/2026

28/08/2026

Address

Telephone

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category

Listing takedown request