Dr. Avram Luisa ⥀ Psihologie Clinică & Psihoterapie

04/03/2026

20/02/2026

Ai probleme cu somnul? Am pentru tine un material ce ține de igiena somnului care te va ajuta să înveți să dormi. GRATUIT. Tot ce trebuie să faci este să completezi formularul de mai jos cu adresa ta de e-mail.

21/01/2026

Te simți copleșit de stres, anxietate sau gânduri care nu se opresc?
Sunt psihoterapeut și doctor în psihologie în Timișoara și te invit la o ședință de clarificare – o întâlnire de 50 minute în care explorăm ce te apasă și îți ofer direcții concrete.

Scrie-mi acum un mesaj și vezi dacă putem lucra împreună. Locuri limitate – primele 10 persoane beneficiază de preț special.

Nu ești singur. Ai curajul să vorbești și să faci primul pas spre bine.

21/01/2026

În România, mersul la terapie este un fenomen aparte, de multe ori tratat ca un subiect tabu, în jurul căruia se merge pe vârfuri. Uneori este chiar invers: devine „cool”. Când predam la facultate, auzeam frecvent, în față, la țigară, studenți povestind dezinvolt despre experiențele lor din terapie.
Dar ce să mai spunem despre mersul la psihiatru? De ce și când este important să apelăm la medicul psihiatru?
Psihoterapia este validată științific pentru ameliorarea anxietății clinice, depresiei și a altor probleme de natură psihosocială, însă are limitele ei. Când suferința este prea mare, nu mai are sens să ne batem cu pumnul în piept că „rezolvăm doar cu terapie”, când putem aborda lucrurile în paralel.
Studiile arată că, în tulburarea obsesiv-compulsivă, atunci când expunerea nu mai funcționează suficient, este necesară medicația. În cabinet am auzit adesea replici precum: „dar nu vreau să trișez” sau „n-ar mai fi munca mea”.
Terapia realizată în paralel cu administrarea medicației nu minimizează munca pacientului sau a clientului, ci reduce suferința, oferind în același timp spațiu pentru a dezvolta deprinderi de viață utile pe termen mediu și lung.
Dacă nu sunteți însărcinată și nu aveți alte contraindicații medicale, nu vă feriți de medicație. Dacă simțiți nevoia, cereți ajutorul unui medic și veți putea obține acel spațiu de respiro pe care îl căutați de mult timp.

19/01/2026

Perfecționismul, într-o măsură sau alta, se regăsește în majoritatea dintre noi, iar într-o doză moderată poate fi benefic. Perfecționismul rigid, în schimb, poate deveni o pistă de lansare către mai multe tulburări psihice: tulburarea de anxietate generalizată, tulburarea obsesiv-compulsivă și chiar depresia.

Aproximativ 1 din 4 adulți prezintă vulnerabilitatea de a dezvolta o tulburare de anxietate pe parcursul vieții. Perfecționismul nu este cauza directă, dar poate crește vulnerabilitatea. Ajungem să ne surprindem gândind „I am not good enough”, o cogniție frecvent întâlnită în depresie, dar care generează și anxietate.

Tindem să petrecem mult prea mult timp pe anumite sarcini, deoarece nu suntem mulțumiți de ele până nu sunt „perfecte”. Am observat frecvent tendința oamenilor de a crede că a fi perfecționist este o calitate, asociată cu perseverența și dedicarea. Se consideră adesea că perfecționiștii sunt cei care fac lucrurile impecabil.

Există însă și cealaltă față a perfecționismului: persoane care evită sarcinile anticipând că nu le vor putea face perfect, oameni care procrastinează mult, având la bază un nivel ridicat de autocriticism și tirania lui „trebuie”. Trebuie, trebuie, trebuie.

Când ne spunem constant „trebuie”, ajungem uneori să ne autosabotăm, deoarece punem presiune, iar mintea poate reacționa făcând exact opusul acelui „trebuie”. În realitate, nu trebuie nimic pe lumea aceasta. Putem înlocui „trebuie” cu „vreau”, „îmi doresc să”, „m-ar ajuta”, „ar fi benefic să”, iar presiunea scade semnificativ.

Am observat în cabinet că, atunci când restructurăm perfecționismul și înlocuim „trebuie” cu aceste alternative, clienții devin mai productivi și mai implicați în sarcinile pe care le au de făcut. Nu „trebuie” nimic - alegem. Facem sau nu facem, iar alegerile vin cu consecințe.

Când oamenii încep să se dezbrace puțin de perfecționism, apare un sentiment de respiro: mai multă ușurare, mai multă energie pentru a face lucruri și mai multă blândețe față de sine. Uneori, însă, nu putem lucra singuri cu propriul perfecționism și avem nevoie de ghidaj în terapie. Acest lucru nu înseamnă o slăbiciune.

Tu ce relație ai cu perfecționismul tău?

17/01/2026

Lucrez cu oameni care funcționează bine în exterior, dar se simt copleșiți pe dinăuntru.

Cu anxietate care nu se oprește, emoții intense, relații care dor sau un sentiment constant că „e prea mult”.

În terapie nu căutăm soluții rapide sau „gândește pozitiv”, ci înțelegere reală, siguranță și pași clari pentru reglare emoțională.

Dacă ești genul de persoană care a dus mult timp singură și simți că e momentul să nu mai faci asta, îmi poți scrie.