Compartimentul de Pneumologie Pediatrica

Compartimentul de Pneumologie Pediatrica Oferim informații medicale ușor de înțeles despre sănătatea respiratorie a copilului.

Răspundem celor mai frecvente întrebări ale părinților și contribuim la prevenția și depistarea precoce a afecțiunilor pulmonare.

Are aproape 30 de ani de experiență în pediatrie și, de la angajare, din 1995 și până astăzi, a fost alături de fiecare ...
11/06/2026

Are aproape 30 de ani de experiență în pediatrie și, de la angajare, din 1995 și până astăzi, a fost alături de fiecare copil internat în Clinica de Pediatrie Bega II din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Timișoara.

Vorbim despre Loredana Moigrădean, asistent medical generalist sau „șefa”, așa cm îi spun, cu drag, colegii. Este licențiată în Asistență Medicală Generală și a urmat un master în Management Educațional și Sanitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.

„Șefa” coordonează practic activitatea asistentelor din cadrul Compartimentului de Pneumologie Pediatrică. Supraveghează recoltările, administrează tratamentele, pregătește și monitorizează procedurile terapeutice specifice patologiei respiratorii pediatrice.
Este unul dintre cei care se asigură că fiecare pacient primește îngrijirea de care are nevoie, Pentru mulți dintre părinți, este una dintre primele persoane cu care intră în contact și cea care le oferă explicații.

După orele de spital, Loredana îi pregătește pe cei care, peste câțiva ani, vor lucra la rândul lor în saloane și secții de spital. Este instructor de nursing la Școala Postliceală „Henri Coandă” din Timișoara.


Spitalul Clinic Județean de Urgență "Pius Brînzeu" Timișoara

Nas înfundat, strănuturi repetate, ochi care lăcrimează – toate astea mai ales primăvara, vara sau la începutul toamnei....
09/06/2026

Nas înfundat, strănuturi repetate, ochi care lăcrimează – toate astea mai ales primăvara, vara sau la începutul toamnei. Cel mai probabil e vorba de rinită alergică.

Este una dintre cele mai frecvente afecțiuni alergice la copii și adolescenți. Apare când sistemul imunitar reacționează exagerat la substanțe din jur, cm ar fi polenul, acarienii din praful de casă, mucegaiurile sau părul de animale.

Simptomele tipice includ: strănuturi în serie, nas înfundat, secreții nazale apoase, mâncărime la nivelul nasului, ochi roșii și iritați care lăcrimează, plus tuse – mai ales noaptea.

„Un copil care respiră greu pe nas poate avea probleme de somn, se trezește obosit, are dificultăți de concentrare la școală. În plus, rinită alergică merge mână în mână cu astmul bronșic. Mulți părinți confundă la început simptomele cu o simplă răceală. Diferența este că la răceală simptomele trec în câteva zile, în timp ce la rinita alergică ele pot dura săptămâni întregi sau chiar luni și apar sezonier sau după contactul cu alergenii. Dacă un copil are nasul înfundat aproape permanent, strănută des sau simptomele revin în fiecare primăvară și toamnă, este necesar un consult de specialitate. Cu cât punem diagnosticul mai devreme, cu atât controlăm mai bine simptomele și scădem riscul de complicații”, spune prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru în Compartimentul de Pneumologie Pediatrică – Clinica de Pediatrie Bega II, Timișoara.

Diagnosticul se pune pe baza istoricului medical, a examenului clinic și, la nevoie, a testelor alergologice.

În Compartimentul de Pneumologie Pediatrică Bega, copiii cu simptome respiratorii persistente sunt evaluați și monitorizați pentru a identifica exact cauzele și a stabili un tratament personalizat.

Timișoara, reprezentată la Conferința Europeană de Fibroză Chistică, unul dintre cele mai importante evenimente științif...
07/06/2026

Timișoara, reprezentată la Conferința Europeană de Fibroză Chistică, unul dintre cele mai importante evenimente științifice internaționale dedicate acestei afecțiuni.

Prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru în cadrul Compartimentului de Pneumologie Pediatrică Bega, a prezentat în premieră rezultatele unui studiu care a analizat evoluția plămânilor la pacienții cu fibroză chistică după introducerea terapiilor moderne. Cercetarea a arătat că ecografia pulmonară poate evidenția ameliorările produse de tratament, fără ca pacienții să fie expuși la radiații.

„În ultimii ani, terapiile modulatoare CFTR au schimbat foarte mult evoluția fibrozei chistice. Încercăm să găsim metode cât mai eficiente și cât mai puțin invazive prin care să monitorizăm răspunsul la tratament. Rezultatele studiului pe care l-am realizat pe parcursul a doi ani arată că ecografia pulmonară poate evidenția îmbunătățirile structurale apărute la nivelul plămânilor după inițierea terapiei, fără expunerea pacientului la radiații. Mai mult, rezultatele obținute prin ecografia pulmonară au fost în concordanță cu cele evidențiate prin tomografie computerizată și prin testele de spirometrie, toate arătând aceeași evoluție favorabilă”, spune prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru în cadrul Compartimentului de Pneumologie Pediatrică Clinica 2 Pediatrie Bega Spitalul Judetean Timisoara

Conferința a reunit la Lisabona peste 2.000 de specialiști din întreaga lume, implicați în îngrijirea pacienților cu fibroză chistică.

Fibroza chistică este una dintre cele mai frecvente boli genetice rare și necesită monitorizare permanentă pe tot parcursul vieții.

Spitalul Clinic Județean de Urgență "Pius Brînzeu" Timișoara
Victor Babeş University of Medicine and Pharmacy, Timişoara

Continuam campania „Mit sau Realitate?” care are ca subiect principal astmului bronsic la copii. Prin aceasta campanie i...
04/06/2026

Continuam campania „Mit sau Realitate?” care are ca subiect principal astmului bronsic la copii. Prin aceasta campanie incercam sa raspundem celor mai frecvente intrebari despre astmul bronsic la copil si sa clarificam miturile care pot intarzia diagnosticul si tratamentul.

🔴MIT: „Astmul dispare singur cand creste copilul.”

✅REALITATE: Este adevarat ca, la unii copii, simptomele astmului se pot ameliora in perioada pubertatii. Acest lucru nu inseamna insa ca boala a disparut sau s-a vindecat. Inflamatia cailor respiratorii poate persista chiar si atunci cand copilul nu mai prezinta simptome evidente, iar crizele de astm pot reaparea in orice moment, inclusiv la varsta adulta.
De aceea, monitorizarea periodica si respectarea tratamentului recomandat de medic sunt esentiale pentru mentinerea bolii sub control si prevenirea complicatiilor.


Victor Babeş University of Medicine and Pharmacy, Timişoara
Spitalul Clinic Județean de Urgență "Pius Brînzeu" Timișoara

Noi metode de diagnostic, utilizarea inteligenței artificiale în pneumologie, managementul infecțiilor respiratorii seve...
02/06/2026

Noi metode de diagnostic, utilizarea inteligenței artificiale în pneumologie, managementul infecțiilor respiratorii severe, astmul bronșic, bolile pulmonare interstițiale sau cancerul bronhopulmonar s-au aflat printre temele discutate la Pneumo Forum Constanța 2026.

Evenimentul a reunit la Mamaia specialiști in pneumologie si nu numai din întreaga țară.

Compartimentul de Pneumologie Pediatrică din cadrul Clinca 2 Pediatrie Bega a fost reprezentat de prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru.

„Cum poate fi diagnosticată mai rapid o pneumonie complicată și cm poate fi urmărită evoluția unui pacient cu fibroză chistică după introducerea terapiilor moderne sunt două dintre întrebările la care am răspuns în cadrul conferinței. Ecografia pleuro-pulmonară a devenit un instrument important în evaluarea copilului cu pneumonie complicată. Ecografia permite identificarea rapidă a unor complicații și monitorizarea evoluției bolii fără expunerea repetată la radiații. Cat despre fibroza chistică, metodele imagistice ne ajută să observăm inclusiv schimbările apărute după introducerea terapiilor modulatoare CFTR. Noile terapii au schimbat evoluția bolii, iar evaluările imagistice ne oferă posibilitatea de a urmări răspunsul la tratament și de a depista precoce eventualele modificări pulmonare”, spune prof. dr. Ioana Ciucă- medic primar pneumolog pediatru, coordonator al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică Clinica 2 Pediatrie Bega


Victor Babeş University of Medicine and Pharmacy, Timişoara
Spitalul Clinic Județean de Urgență "Pius Brînzeu" Timișoara

1 Iunie – La mulți ani, copii! Zilnic, învățăm de la copii , cate ceva despre curaj, încredere și despre frumusețea de ...
01/06/2026

1 Iunie – La mulți ani, copii!

Zilnic, învățăm de la copii , cate ceva despre curaj, încredere și despre frumusețea de a privi lumea cu ochi senini.
La mulți ani, micii noștri eroi! Fie ca sănătatea, bucuria și lumina copilăriei să vă însoțească mereu.

Va dorim o zi plină de joacă, râsete și voie bună!

Echipa Compartimentului de Pneumologie Pediatrica
Clinica de Pediatrie Bega Timisoara

Un copil care inspiră fum de țigară este expus, voluntar sau nu, la peste 7.000 de substanțe chimice. Sute dintre ele su...
31/05/2026

Un copil care inspiră fum de țigară este expus, voluntar sau nu, la peste 7.000 de substanțe chimice. Sute dintre ele sunt toxice, iar câteva zeci sunt cancerigene.

Tot mai mulți copii și adolescenți aleg să fumeze sau să utilizeze dispozitive electronice pentru vapat încă de la vârste foarte mici.

Statisticile arată o realitate cumplită în România. Aproximativ 26% dintre adolescenții cu vârste între 15 și 16 ani au fumat în ultima lună. În același timp, peste jumătate dintre adolescenți au încercat cel puțin o dată țigările clasice, dispozitivele electronice pentru vapat sau alte produse care conțin nicotină.

Mai mult, la nivel național, peste 50.000 de minori cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani sunt deja fumători activi.

31 Mai este Ziua Mondială Fără Tutun și ar trebui să vorbim deschis despre efectele pe care tutunul și vapingul le au asupra sănătății copiilor și adolescenților.

Plămânii copiilor și adolescenților sunt în continuă dezvoltare. Expunerea la fumul de țigară, dar și utilizarea țigărilor electronice sau a altor produse care conțin nicotină pot afecta funcția respiratorie și pot duce la apariția unor probleme pulmonare pe termen lung.

Nu puțini spun: „Dar eu nu fumez, doar vapez”, considerând vapingul o alternativă la fumatul unei țigări.

Fals.

Vapingul nu înseamnă inhalarea de aer sau vapori de apă, ci a unui amestec de nicotină și substanțe chimice care afectează plămânii și pot crea dependență.

Fumatul și vapingul sunt asociate cu tuse cronică, inflamația căilor respiratorii, agravarea astmului bronșic, scăderea capacității pulmonare și un risc crescut de infecții respiratorii.

În plus, în cazul copiilor și adolescenților, nicotina afectează dezvoltarea creierului, influențând atenția, memoria și capacitatea de învățare.

Fumatul și vapingul încep ca o alegere. Pasul doi este însă dependența.



Victor Babeş University of Medicine and Pharmacy, Timişoara
Spitalul Clinic Județean de Urgență "Pius Brînzeu" Timișoara

Fibroza chistică este cea mai frecventă boală monogenică gravă din România, dar țara noastră numără oficial mai puțin de...
29/05/2026

Fibroza chistică este cea mai frecventă boală monogenică gravă din România, dar țara noastră numără oficial mai puțin de 500 de pacienți diagnosticați — o cifră care nu reflectă realitatea, ci dimensiunea unei crize tăcute a subdiagnosticului.

România nu are suficiente centre specializate și multidisciplinare pentru diagnosticul și tratamentul copiilor cu fibroză chistică (mucoviscidoză), iar asta în condițiile în care vorbim despre o boală genetică severă, care ar trebui diagnosticată încă din primii ani de viață.

Fibroza chistică este o afecțiune complexă, care necesită monitorizare permanentă și colaborarea mai multor specialități medicale: pneumologie pediatrică, gastroenterologie, diabetologie, psihologie, kinetoterapie și recuperare respiratorie.

Aceasta a fost una dintre temele de discuție ale întâlnirii organizate în Parlamentul României, la inițiativa Ambasadei SUA, având ca subiect fibroza chistică. La eveniment a participat, în calitate de expert, prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru și coordonator al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică Bega Timișoara.

„La Timișoara funcționează Centrul Național de Fibroză Chistică – Mucoviscidoză, ca structură atașată Ambulatoriului de Specialitate al Spitalului Clinic Județean de Urgență Timișoara, având o echipă multidisciplinară care tratează și coordonează cazurile după standardele europene de îngrijire. Dar este necesară o reformă reală atunci când vorbim despre dezvoltarea unei rețele dedicate pacienților cu fibroză chistică. Avem nevoie de centre regionale specializate, care să funcționeze integrat la nivel național. În același timp, este nevoie de uniformizarea bunelor practici medicale prin elaborarea unor ghiduri clare de diagnostic, monitorizare și tratament, adaptate standardelor europene actuale. Pacienții cu fibroză chistică trebuie să beneficieze de aceeași calitate a îngrijirii, indiferent de centrul medical în care sunt tratați, iar accesul rapid la centre cu expertiză poate schimba evoluția bolii, dar și calitatea vieții copiilor diagnosticați cu fibroză chistică”, spune prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru și coordonator al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică Bega Timișoara.


Victor Babeş University of Medicine and Pharmacy, Timişoara
Spitalul Clinic Județean de Urgență "Pius Brînzeu" Timișoara

Afectarea hepatobiliara din fibroza chistică Interesarea ficatului si căilor biliare reprezinta a doua cauză de dece...
27/05/2026

Afectarea hepatobiliara din fibroza chistică

Interesarea ficatului si căilor biliare reprezinta a doua cauză de deces în fibroza chistică, după afectarea pulmonara. Este o complicație serioasă și relativ frecventă, care poate afecta semnificativ calitatea vieții pacienților.

La majoritatea pacienților apare în timp, cu evoluție progresivă, dar la alții reprezintă o modalitate de debut. De reținut este faptul că afectarea hepatobiliară nu este obligatorie.

Ce se întâmplă, de fapt, la nivelul ficatului și căilor biliare?

• La nivel hepatic, similar cu celelalte organe și sisteme care au în structura lor celule mucoase, secrețiile devin mai vâscoase și pot bloca canalele biliare. Aceasta duce la inflamație, cicatrizare (fibroză) și distrucție a structurilor din ficat (ciroză). În plus, un alt mecanism, legat de modificări ale vaselor mici din ficat, poate conduce la hipertensiune portală (circulație sanguină dificlă la nivel hepatic), chiar înainte de instalarea cirozei. Cele două mecanisme pot evolua în paralel sau să fie present doar unul dintre ele.

• La nivelul colecistului poate conduce la litiază biliară cu complicații consecutive (colică biliară, colecistită, obstrucție biliară) sau la micoroveziculă (reducerea dimensiunilor vezicii biliare, până la absență, un aspect cacteristic pentru fibroza chistică)

Cum se monitorizează acestă situație?

•De regulă debutul este asimptomatic și se menține astfel pentru o lungă perioadă de timp. Bolnavul poate acuza oboseală mai pronunțată, discomfort abdominal, abdomen meteorizat. Semnele clinice cunoscute (ficat și splină mărite, icter- colorația galbenă a tegumentelor, ascita – lichid în abdomen, alterări ale conștienței) sunt semne tardive, la care nu trebuie să se ajungă sau să fie cât mai mult timp prelungită instalarea lor.

•De aceea monitorizarea strictă este obligatorie prin evaluare clinică, investigații de laborator și imagistice. De altfel, planul de dispensarizare al unui pacient cu fibroza chistică include ca punct concret și funcția ficatului și căilor biliare, încă de la diagnostic.

Problema tratamentului

Este superpozabilă cu a celorlalte aparate și sisteme implicate. Tratamentul are două verigi:
-Un tratament clasic care vizează profilaxia instalarii acestei complicații sau tratament suportiv, în cazul instalarii acesteia, pentru a prelungi evoluția cât mai mult timp; consecutiv, la cazuri particulare se poate apela la masuri chirurgicale, inclusiv transplant hepatic.

-Tratamentul modern, cu modulatori, la care au acces și bolnavii din România. Acesta vizează mecanismele moleculare intime care duc la dezvoltarea bolii, respective ameliorarea funcției proteinei implicată în acestă boală. Cu alte cuvinte, un tratament care se adreseaza concomitant tuturor organelor și sistemelor afectate în fibroza chistică.

Important de reținut, faptul că nu este un tratament curativ, cu alte cuvinte trebuie administrat toată viața.

Prof. dr. Liviu Pop - medic primar gastroenterolog pediatru, șef secție Pediatrie - Clinica de Pediatrie II Bega

Screeningul neonatal face posibil diagnosticul precoce al fibrozei chistice și începerea tratamentului înainte de apariț...
25/05/2026

Screeningul neonatal face posibil diagnosticul precoce al fibrozei chistice și începerea tratamentului înainte de apariția simptomelor. Fibroza chistică este subdiagnosticată în România

Fibroza chistică este una dintre cele mai frecvente boli genetice severe diagnosticate în copilărie și afectează în principal plămânii și sistemul digestiv. Boala poate evolua rapid încă din primele luni de viață, chiar înainte ca simptomele să devină evidente pentru părinți. Investigațiile făcute imediat după naștere permit depistarea precoce a afecțiunii.

„Fibroza chistică înseamnă acumularea unor secreții dense și vâscoase la nivelul plămânilor și al altor organe, ceea ce favorizează infecțiile respiratorii repetate și dificultățile de digestie. Netratată la timp, boala poate duce la afectarea progresivă a funcției pulmonare și la întârzieri de creștere. Tocmai de aceea, diagnosticul stabilit înainte de apariția manifestărilor clinice poate face diferența între o evoluție severă și un control mult mai bun al bolii. Screeningul neonatal înseamnă, de fapt, nu doar identificarea precoce a bolii, ci și monitorizare medicală și începerea rapidă a tratamentului, ceea ce reduce complicațiile pulmonare și digestive și îmbunătățește semnificativ calitatea vieții pacientului”, spune prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog, coordonator Compartimentul de Pneumologie Pediatrică, Clinica II Pediatrie Bega.

Tusea cronică însoțită de expectorație și wheezingul, acea respirație șuierătoare recurentă, precum și steatoreea (scaune grase si voluminoase) sunt printre cele mai frecvente manifestări ale bolii. La nivelul căilor respiratorii superioare sunt frecvente polipoza nazală, rinosinuzita cronică și sinuzitele recurente.

„Pe măsură ce fibroza chistică progresează, pneumopatia devine tot mai severă, manifestându-se prin exacerbări respiratorii frecvente, infecții repetate cu germeni dificil de tratat și instalarea insuficienței respiratorii cronice. La acestea se adaugă complicații sistemice precum afectarea hepatică, diabetul zaharat și complicațiile osoase. Implementarea screeningului neonatal permite inițierea timpurie a unui tratament complex: modulatori CFTR, enzime pancreatice și vitamine liposolubile, înainte ca boala să evolueze spre stadii avansate”, spune prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog, coordonator Compartimentul de Pneumologie Pediatrică, Clinica II Pediatrie Bega.

România se numără printre țările europene cu acoperire incompletă a registrului național de fibroză chistică. Doar puțin peste 50% dintre cazurile estimate sunt înregistrate oficial, ceea ce înseamnă că există copii nediagnosticați sau monitorizați în afara centrelor specializate.



Victor Babeş University of Medicine and Pharmacy, Timişoara

Spitalul Clinic Județean de Urgență "Pius Brînzeu" Timișoara

Address

Evlia Celebi 1-3
Timisoara

Opening Hours

Monday 08:00 - 15:00
Tuesday 08:00 - 15:00
Wednesday 08:00 - 15:00
Thursday 08:00 - 15:00
Friday 08:00 - 15:00

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Compartimentul de Pneumologie Pediatrica posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share

Category