24/08/2026
De fiecare dată când observ un comportament care rănește sau care este evitat, mă întreb ce emoție încearcă acel om să nu simtă. Pentu că nu comportamentul este problema. Comportamentul este limbajul unei emoții pe care încă nu am învățat să o ascultăm.
- când ne apărăm de orice critică, poate că nu orgoliul este cel pe care încercăm să-l apărăm, ci copilul care odată am fost și care a crescut cu impresia că nu este suficient de bun. Dacă intrăm în defensivă atunci când cineva ne oferă un feedback, este posibil să nu ne apărăm de cuvintele acelei persoane. Poate încercăm să protejăm o parte din noi care, de mult timp, se simte insuficientă, inadecvată sau incapabilă.
- când avem tendința de a ridica vocea, acest comportament poate arăta că în interior este prea multă furie. Și poate că nu furia este emoția principală. În spatele ei se pot ascunde rușinea, umilința sau sentimentul că nu am fost văzuți sau respectați.
- când avem tendința de a tăcea sau a ne retrage, nu înseamnă neapărat că suntem reci sau nu ne pasă. Uneori, închiderea în noi este despre felul în care sistemul nostru nervos încearcă să facă față lipsei de speranță sau neputinței.
- dacă acceptăm orice doar ca să nu fim părăsiți, nu înseamnă neapărat că suntem slabi. Acest comportament poate vorbi despre faptul că am învățat că iubirea înseamnă nesiguranță, condiționare. Dacă ne pierdem pe noi înșine în relații, ne sacrificăm pentru a nu fi părăsiți, este posibil ca frica de abandon să fie mai puternică decât nevoile noastre.
Atât timp cât încercăm să schimbăm doar comportamentul, luptăm cu efectele, nu cu sursa care poate aduce schimbări. Atunci când privim dincolo de comportament, descoperim adesea o emoție care nu a avut niciodată voie să existe. Atâta timp cât nu suntem capabili să ne simțim și să ne controlăm stările sufletești, emoțiile sau să fim conștienți de miliardele de moduri secrete prin care factorii inconștienți, cm ar fi credințele sau percepțiile formate devreme în viață, se furișează pe nesimțite în planurile, deciziile și stările noastre interioare, cu siguranță nu vom putea fi liniștiți sau sănătoși și nici nu ne vom putea simți în siguranță în propriul corp.
Schimbarea nu începe atunci când controlăm reacțiile. Schimbarea care aduce vindecare începe atunci când simțim emoțiile. Pentru că ceea ce nu poate fi simțit, nu poate fi vindecat.
https://adelaristea.ro/ - spațiu' de conectare!
POTO: Noemia Prada
De fiecare dată când observ un comportament care rănește sau care este evitat, mă întreb ce emoție încearcă acel om să nu simtă. Pentu că nu comportamentul este problema. Comportamentul este limbajul unei emoții pe care încă nu am învățat să o ascultăm.
- când ne apărăm de orice critică, poate că nu orgoliul este cel pe care încercăm să-l apărăm, ci copilul care odată am fost și care a crescut cu impresia că nu este suficient de bun. Dacă intrăm în defensivă atunci când cineva ne oferă un feedback, este posibil să nu ne apărăm de cuvintele acelei persoane. Poate încercăm să protejăm o parte din noi care, de mult timp, se simte insuficientă, inadecvată sau incapabilă.
- când avem tendința de a ridica vocea, acest comportament poate arăta că în interior este prea multă furie. Și poate că nu furia este emoția principală. În spatele ei se pot ascunde rușinea, umilința sau sentimentul că nu am fost văzuți sau respectați.
- când avem tendința de a tăcea sau a ne retrage, nu înseamnă neapărat că suntem reci sau nu ne pasă. Uneori, închiderea în noi este despre felul în care sistemul nostru nervos încearcă să facă față lipsei de speranță sau neputinței.
- dacă acceptăm orice doar ca să nu fim părăsiți, nu înseamnă neapărat că suntem slabi. Acest comportament poate vorbi despre faptul că am învățat că iubirea înseamnă nesiguranță, condiționare. Dacă ne pierdem pe noi înșine în relații, ne sacrificăm pentru a nu fi părăsiți, este posibil ca frica de abandon să fie mai puternică decât nevoile noastre.
Atât timp cât încercăm să schimbăm doar comportamentul, luptăm cu efectele, nu cu sursa care poate aduce schimbări. Atunci când privim dincolo de comportament, descoperim adesea o emoție care nu a avut niciodată voie să existe. Atâta timp cât nu suntem capabili să ne simțim și să ne controlăm stările sufletești, emoțiile sau să fim conștienți de miliardele de moduri secrete prin care factorii inconștienți, cm ar fi credințele sau percepțiile formate devreme în viață, se furișează pe nesimțite în planurile, deciziile și stările noastre interioare, cu siguranță nu vom putea fi liniștiți sau sănătoși și nici nu ne vom putea simți în siguranță în propriul corp.
Schimbarea nu începe atunci când controlăm reacțiile. Schimbarea care aduce vindecare începe atunci când simțim emoțiile. Pentru că ceea ce nu poate fi simțit, nu poate fi vindecat.
https://adelaristea.ro/ - spațiu' de conectare!
POTO: Noemia Prada
