Dr. Raluca Rolnic

Dr. Raluca Rolnic Contact information, map and directions, contact form, opening hours, services, ratings, photos, videos and announcements from Dr. Raluca Rolnic, Endocrinologist, Strada Dumbrava nr. 45, Zalau.

🌡️ CANICULĂ SAU BUFEU? 🔥Menstruația încă vine. Poți fi totuși în perimenopauză?Te trezești noaptea cu senzația că ți s-a...
10/08/2026

🌡️ CANICULĂ SAU BUFEU? 🔥
Menstruația încă vine. Poți fi totuși în perimenopauză?

Te trezești noaptea cu senzația că ți s-a aprins corpul „din interior”. Dai pătura jos, pornești aerul condiționat, poate chiar schimbi pijamaua.

⏰Dimineața îți spui:
„A fost foarte cald. Și, oricum, încă am menstruație — deci nu poate fi perimenopauză.”

Este posibil să fie. Dar nu este singura explicație.

Perimenopauza nu începe în ziua în care menstruația dispare. Este perioada de tranziție care precedă menopauza, perioada în care funcția ovariană și nivelurile hormonale devin mai puțin previzibile.

La început, menstruația poate veni încă lunar, uneori chiar aparent regulat.

Primele indicii pot fi discrete:
▪️ ciclul menstrual devine puțin mai scurt sau mai lung;
▪️ fluxul menstrual se modifică;
▪️ somnul se fragmentează;
▪️ apar episoade bruște de căldură;
▪️ te trezești noaptea transpirată;
▪️ energia, concentrarea sau starea emoțională se schimbă.

📅Menopauza se stabilește retrospectiv, după 12 luni consecutive fără menstruație, în absența unei alte cauze. Așadar, faptul că menstruația încă vine nu exclude perimenopauza.

🔥 Cum poate arăta un bufeu?
De obicei apare brusc, ca un val de căldură care urcă spre piept, gât și față. Poate fi însoțit de înroșirea pielii, transpirație, palpitații și, uneori, de o senzație de frig după episod.

⏳Durează frecvent câteva minute și poate apărea chiar într-o încăpere răcoroasă sau te poate trezi din somn.

Căldura provocată de caniculă tinde să fie mai constantă și mai legată de temperatura mediului ori de efort.

Totuși, diferența nu este întotdeauna atât de clară. Temperaturile ridicate pot accentua bufeurile, iar cele două situații pot exista simultan.

Termometrul camerei nu poate spune, singur, ce se întâmplă în organism.

Câteva întrebări pot orienta discuția:
🫧Senzația apare brusc, deși celor din jur nu le este la fel de cald?
🫧Episoadele se repetă într-un tipar asemănător?
🫧Apar noaptea, chiar dacă dormitorul este răcoros?
🫧Ai observat și modificări ale ciclului menstrual?
🫧Somnul, energia sau concentrarea s-au schimbat în aceeași perioadă?

Acestea sunt indicii, nu un diagnostic.🔐

Nu orice transpirație, insomnie, palpitație sau stare de oboseală este „de la hormoni”.
🔎Manifestări asemănătoare pot apărea și în disfuncții tiroidiene, tulburări de somn, stări de anxietate, ca efect al anumitor medicamente sau în alte situații medicale.

De aceea, evaluarea corectă nu pornește de la o listă găsită pe internet și nici de la o singură analiză, ci de la întregul tablou: vârstă, istoricul ciclurilor, tiparul simptomelor, antecedentele medicale și impactul asupra vieții de zi cu zi.

📝 Ce poți face concret?

Timp de 2–4 săptămâni, notează:
• când apare fiecare episod;
• cât durează;
• dacă erai într-un spațiu cald;
• ce ai consumat înainte;
• cm ai dormit;
• în ce moment al ciclului menstrual te afli.

Un asemenea jurnal poate transforma o impresie vagă într-o informație medicală foarte utilă.

‼️Nu toate femeile au nevoie de tratament și același tratament nu se potrivește tuturor. În funcție de cauză, intensitatea simptomelor, istoricul personal și preferințe, soluțiile pot include măsuri privind stilul de viață, opțiuni nonhormonale sau, atunci când există indicație și nu sunt contraindicații, terapie hormonală individualizată.

⚠️ Sângerările neobișnuit de abundente, prelungite ori persistente, cele apărute între menstruații, după contact sexual sau după 12 luni fără menstruație nu trebuie atribuite automat perimenopauzei și necesită evaluare medicală.

Dacă aceste schimbări îți afectează somnul, activitatea profesională sau starea de bine, o evaluare endocrinologică personalizată poate clarifica dacă este vorba despre perimenopauză, despre o altă cauză și ce opțiuni sunt potrivite pentru tine.

Nu tratăm o vârstă. Încercăm să înțelegem ce transmite organismul fiecărei femei.✅

☀️ De ce uneori ne întoarcem din concediu mai obosiți decât am plecat?Vacanța ar trebui să însemne refacere, energie și ...
20/07/2026

☀️ De ce uneori ne întoarcem din concediu mai obosiți decât am plecat?

Vacanța ar trebui să însemne refacere, energie și odihnă. Totuși, schimbarea bruscă a programului, nopțile târzii, mesele neregulate, temperaturile ridicate și hidratarea insuficientă pot perturba temporar ritmul natural al organismului.

🕰️ Corpul funcționează după un ceas biologic precis.

Orele la care dormim, ne trezim și mâncăm influențează secreția unor hormoni implicați în somn, energie, apetit și metabolism. Atunci când programul se modifică semnificativ, pot apărea:
▪️ somn superficial sau neodihnitor
▪️ oboseală în timpul zilei
▪️ poftă crescută de alimente dulci
▪️ senzație de balonare sau retenție de apă
▪️ dificultăți de concentrare
▪️ iritabilitate și lipsă de energie

🌙 Somnul nu înseamnă doar numărul de ore dormite.
Expunerea prelungită la lumină seara, utilizarea telefonului înainte de culcare și orele neregulate pot modifica secreția de melatonină și pot întârzia instalarea unui somn profund și recuperator.

🔥 Stresul nu dispare întotdeauna odată cu plecarea în vacanță.
Organismul poate rămâne într-o stare de alertă chiar și atunci când programul pare mai relaxat. Cortizolul, hormon implicat în adaptarea la stres, influențează glicemia, apetitul, somnul și modul în care corpul utilizează energia.

🍲 Mesele neregulate pot schimba temporar răspunsul metabolic.

Pauzele foarte lungi între mese, mesele abundente seara și consumul frecvent de alimente bogate în zahăr pot favoriza variații ale glicemiei, senzația de foame accentuată și oboseala de după masă.

💦Pe timp de vară, hidratarea devine esențială.

Transpirația crescută și pierderile de apă și electroliți pot determina slăbiciune, cefalee, palpitații sau amețeli. Setea nu este întotdeauna primul semnal că organismul are nevoie de lichide.

🧘🏻‍♀️Mișcarea ușoară susține echilibrul metabolic.
Plimbările, înotul sau activitatea fizică moderată pot îmbunătăți somnul, circulația și modul în care organismul utilizează glucoza, fără ca vacanța să devină un program rigid de antrenament.

🏝️Vacanța nu trebuie trăită cu restricții și vinovăție, dar nici organismul nu poate fi complet desprins de ritmurile sale biologice.

Uneori, câteva ajustări simple — somn la ore relativ constante, hidratare corectă, mese echilibrate și mișcare — sunt suficiente pentru ca organismul să se refacă.

🔎 Dacă oboseala, insomnia, lipsa energiei sau modificările inexplicabile ale greutății persistă și după revenirea la programul obișnuit, acestea nu ar trebui puse automat doar pe seama concediului. Uneori, corpul semnalează un dezechilibru care merită evaluat cu atenție.

✨ Odihna adevărată nu înseamnă doar să ne oprim din activitate, ci să îi oferim organismului condițiile necesare pentru a-și recăpăta echilibrul.

🍽️ „De ce slăbesc greu, deși mănânc puțin?”Una dintre cele mai frecvente fraze auzite în cabinet este:„Nu mănânc mult… ș...
27/05/2026

🍽️ „De ce slăbesc greu, deși mănânc puțin?”

Una dintre cele mai frecvente fraze auzite în cabinet este:
„Nu mănânc mult… și totuși nu reușesc să slăbesc.”

De multe ori, oamenii ajung să creadă că problema este lipsa voinței.
În realitate, organismul uman este mult mai complex, iar greutatea nu depinde doar de numărul caloriilor consumate.

🧬 Metabolismul este influențat permanent de hormoni.

Când anumite mecanisme endocrine sunt dezechilibrate, corpul poate:
📉 consuma energia mai lent
💧 reține apă
🍬 stoca mai ușor grăsime
😴 produce oboseală și lipsă de energie
🍽️ modifica senzația de foame și sațietate

🦋 Tiroida are un rol esențial în reglarea metabolismului.

Atunci când hormonii tiroidieni sunt insuficienți, pot apărea:
⚖️ creștere în greutate sau dificultate la slăbit
🥱 oboseală persistentă
🧊 senzație de frig
🧠 dificultăți de concentrare
💧 retenție de apă

🍬 Insulina este un alt hormon-cheie.

În rezistența la insulină, organismul produce cantități crescute de insulină pentru a menține glicemia normală.
În timp, acest mecanism poate favoriza:
🍫 pofta de dulce
😵 foamea frecventă
📈 acumularea kilogramelor, în special abdominal
⚖️ dificultatea de a pierde în greutate chiar și în condițiile unui aport alimentar redus

🌙 Și somnul contează.

Lipsa somnului, stresul cronic și cortizolul crescut pot influența profund metabolismul și comportamentul alimentar.

⚠️ De aceea, două persoane care mănâncă aparent similar pot avea rezultate complet diferite.

Corpul nu funcționează după formule simple.
Uneori, în spatele unei lupte continue cu greutatea se pot afla dezechilibre hormonale care merită investigate corect și înțelese în contextul întregului organism.

💡 Slăbitul sănătos nu înseamnă înfometare.
Înseamnă înțelegerea cauzei reale.

✨ Uneori, primul pas nu este o dietă mai drastică, ci răspunsul la întrebarea:
„De ce reacționează organismul meu astfel?”

🌌✨ După explorarea glandelor care influențează stresul, metabolismul, fertilitatea, energia și echilibrul organismului, ...
19/05/2026

🌌✨ După explorarea glandelor care influențează stresul, metabolismul, fertilitatea, energia și echilibrul organismului, încheiem seria dedicată sistemului endocrin cu două structuri esențiale pentru viața de zi cu zi: pancreasul endocrin și epifiza.

Deși discrete și adesea mai puțin cunoscute, acestea au un rol major în reglarea glicemiei, a metabolismului energetic, a somnului și a ritmurilor biologice ale organismului.

🍭 PANCREASUL ENDOCRIN
Pancreasul este un organ anexă al tubului digestiv, situat în potcoava duodenală, având atât funcție exocrină, cât și endocrină.

Componenta endocrină este reprezentată de insulele Langerhans, care secretă doi hormoni cu efecte antagonice:
•insulina
•glucagonul

🟦 INSULINA
✔️ principalul hormon hipoglicemiant
✔️ secretată de celulele β pancreatice

Rolurile insulinei:
🍬 facilitează pătrunderea glucozei în celule
📉 reduce glicemia
🧱 stimulează transformarea glucozei în glicogen
🧈 favorizează lipogeneza
💪 participă la sinteza proteinelor

🟥 GLUCAGONUL
✔️ hormon cu efect hiperglicemiant
✔️ secretat de celulele α pancreatice

Acțiunile glucagonului:
⚡ crește glicemia atunci când nivelul glucozei scade
🍞 stimulează transformarea rezervelor de glicogen în glucoză
⚖️ contribuie la menținerea echilibrului metabolic

⚠️ Dezechilibrele secreției de insulină pot duce la apariția diabetului zaharat.

📉 Deficitul de insulină poate fi:
•relativ — prin rezistență la insulină, caracteristică diabetului zaharat tip 2
•absolut — prin distrugerea celulelor producătoare de insulină, caracteristică diabetului zaharat tip 1

📈 Excesul de insulină apare rar: 🧬 insulinomul: tumoră secretantă de insulină — poate produce hipoglicemie

🟥 Glucagonomul: tumoră rară secretantă de glucagon — poate asocia:
🍬 diabet zaharat
⚖️ scădere ponderală
🩹 leziuni cutanate
💧 diaree
🦷 stomatită
🩸 tromboză venoasă

🌙✨ EPIFIZA (GLANDA PINEALĂ)
Epifiza este o glandă mică, situată profund între cele două emisfere cerebrale.

🌌 Principalul hormon secretat:🌙 melatonina

Melatonina:
🕰️ reglează ritmul circadian
😴 influențează ciclurile somn–veghe
🌑 este stimulată de întuneric
💡 este inhibată de lumină

Modificările patologice la nivelul epifizei pot fi asociate cu:
🧠 tulburări neuropsihice
🦴 osteoporoză
🌸 tulburări menstruale și anovulație
🤢 greață și vărsături
🤕 tremor și cefalee

🧬 Sistemul endocrin reprezintă o rețea complexă de comunicare între glande și hormoni, cu efecte asupra întregului organism. Orice dezechilibru hormonal poate influența multiple funcții ale corpului, uneori cu impact important asupra sănătății și calității vieții.

✨ Încheiem astfel seria dedicată sistemului endocrin — o călătorie prin structurile care coordonează, în mod discret dar esențial, echilibrul organismului uman.

🌍 În cadrul Congresului European de Endocrinologie – ediția a 28-a, una dintre cele mai importante schimbări discutate î...
12/05/2026

🌍 În cadrul Congresului European de Endocrinologie – ediția a 28-a, una dintre cele mai importante schimbări discutate în endocrinologia modernă privește o afecțiune care afectează milioane de femei din întreaga lume.

🔄 Sindromul ovarelor polichistice (PCOS) începe oficial să fie redefinit la nivel internațional sub o nouă denumire:

🟣 PMOS – Polyendocrine Metabolic Ovarian Syndrome
(Sindrom ovarian metabolic poliendocrin)

Această schimbare reprezintă rezultatul celui mai amplu proces de redenumire medicală realizat până acum pentru această afecțiune.

🧬 De ce se schimbă denumirea?

Termenul „PCOS” (Sindromul ovarelor polichistice) a fost considerat incomplet și uneori înșelător, deoarece:
• multe paciente nu prezintă chisturi ovariene propriu-zise
• denumirea punea accent aproape exclusiv pe ovare
• afecțiunea era percepută mai ales ca o problemă ginecologică sau de fertilitate

În realitate, această afecțiune este mult mai complexă și implică:
⚖️ dezechilibre hormonale multiple
🔥 tulburări metabolice
🍭 insulino-rezistență și risc crescut metabolic
❤️ risc cardiovascular
🧠 mecanisme endocrine complexe
👩‍🍼 afectarea ovulației și fertilității
🌙 impact asupra întregului organism și asupra calității vieții

Noua denumire – PMOS – reflectă mult mai corect faptul că este o afecțiune:
✔️ poliendocrină
✔️ metabolică
✔️ hormonală
✔️ sistemică
✔️ cu impact pe termen lung asupra sănătății femeii

Schimbarea vine după:
🕰️ peste 14 ani de cercetare și advocacy internațional
🌍 cel mai mare proces global de consultare realizat pentru această afecțiune
🗣️ peste 22.000 de răspunsuri și opinii colectate
👩‍⚕️ workshopuri internaționale cu paciente, endocrinologi și clinicieni
🤝 implicarea a 56 de organizații de pacienți și societăți profesionale din întreaga lume
📚 susținerea Societății Internaționale de Endocrinologie și a comunității științifice internaționale

Un aspect extrem de important: 86% dintre paciente și 76% dintre profesioniștii din sănătate susțin schimbarea denumirii.

De ce este important acest lucru?

Pentru că denumirea unei boli influențează:
🩺 diagnosticul
📖 educația medicală
🔬 cercetarea
💊 tratamentul
💰 finanțarea studiilor
🌍 conștientizarea publică
👩‍⚕️ modul în care pacientele sunt evaluate și îngrijite

⚠️ Vechea denumire a contribuit de multe ori la:
• diagnostic întârziat
• subdiagnosticare
• subestimarea riscurilor metabolice și cardiovasculare
• percepția greșită că afecțiunea privește doar fertilitatea

Noua abordare PMOS poate contribui la:
✔️ diagnostic mai precoce
✔️ o înțelegere mai corectă a bolii
✔️ îngrijire medicală mai completă
✔️ monitorizarea riscurilor metabolice și cardiovasculare
✔️ mai multă cercetare și educație medicală
✔️ reducerea numărului de paciente nediagnosticate

🔄 Va exista o perioadă de tranziție de aproximativ 3 ani, în care termenii PCOS și PMOS vor fi utilizați împreună, până la actualizarea completă a ghidurilor și practicii medicale internaționale.

🌸 Endocrinologia evoluează permanent, iar participarea la congrese internaționale oferă acces direct la cele mai noi perspective și schimbări medicale — pentru o înțelegere mai corectă și o îngrijire mai bună a pacientelor.

📍Participarea la cea de-a XXVIII-a ediție a Congresului European de Endocrinologie reprezintă o nouă oportunitate de apr...
10/05/2026

📍Participarea la cea de-a XXVIII-a ediție a Congresului European de Endocrinologie reprezintă o nouă oportunitate de aprofundare a celor mai recente descoperiri și direcții terapeutice din domeniul endocrinologiei.

🔬 Medicina evoluează permanent, iar accesul la informație actualizată, la experiența specialiștilor internaționali și la noile perspective terapeutice este esențial pentru oferirea unor îngrijiri medicale moderne și personalizate pacienților.

🤍 Dincolo de știință, fiecare experiență profesională de acest fel înseamnă dezvoltare, responsabilitate și dorința continuă de a aduce medicina mai aproape de oameni.

După glandele implicate în adaptarea la stres și menținerea echilibrului intern, următorul pas ne duce către structurile...
04/05/2026

După glandele implicate în adaptarea la stres și menținerea echilibrului intern, următorul pas ne duce către structurile care controlează funcția reproductivă și identitatea hormonală a organismului.

GONADELE 🔵🟣

Gonadele – testiculele la bărbați🧑🏻‍🦱 și ovarele la femei👩🏼 – guvernează comportamentul reproductiv și sexual prin producerea hormonilor sexuali și a gametilor.

Testiculele au două componente principale:
• 🔬 compartimentul germinativ – reprezentat de tubii seminiferi și celulele Sertoli, implicat în producerea spermatozoizilor
• 🧪 compartimentul endocrin – reprezentat de celulele Leydig, responsabile de secreția hormonală

⚙️ Sub controlul hormonilor FSH și LH, testiculele stimulează spermatogeneza și produc hormoni androgeni:
– ➰testosteron
– ➿dihidrotestosteron
– ✨cantități reduse de estradiol și progestogeni

💪 Androgenii sunt esențiali pentru dezvoltarea și menținerea caracterelor sexuale secundare masculine (pilozitate, aspect fizic, voce), contribuie la creștere, formarea spermei, influențează comportamentul și susțin libidoul.

Ovarele sunt acoperite de un epiteliu germinativ și o capsulă conjunctivă subțire și sunt organizate în două zone:
• 🔳zona corticală – conține foliculi ovarieni în diferite stadii de maturare și corpi albicans incluși într-o stromă conjunctivă
• 🔲zona medulară – conține pediculul vasculo-limfatic și nervii glandei

📆Activitatea ovariană este ciclică: la aproximativ 28–30 de zile are loc ovulația, cu eliberarea unui ovocit.

Secreția de hormoni steroizi – estrogeni✨, progesteron🌙și cantități mici de androgeni🔹 – este coordonată cu ovulația și are rol în dezvoltarea caracterelor sexuale feminine și în pregătirea organismului pentru reproducere.

⚠️Dezechilibrele hormonale la acest nivel au impact sistemic.

📉 Deficitul de hormoni sexuali (hipogonadism feminin sau masculin) poate duce la:
– ❗ afectarea fertilității
– 🔻 tulburări ale ciclului menstrual până la amenoree
– ⬇️ regresia caracterelor sexuale secundare
– ❤️ efecte asupra sistemului cardiovascular și osos

📈 Excesul de hormoni sexuali este mai rar întâlnit, dar poate apărea:
– la femei, în chisturi ovariene cu hiperestrogenism secundar
– în tumori sau boli genetice, la ambele sexe

📌 În continuare, vom încheia prezentarea sistemului endocrin cu pancreasul endocrin și epifiza – structuri esențiale pentru reglarea glicemiei, somnului și ritmurilor biologice.

🌍 De Ziua Mondială a Hormonilor, celebrăm mesagerii invizibili care influențează:✨ energia😴 somnul⚙️ metabolismul🌱 ferti...
24/04/2026

🌍 De Ziua Mondială a Hormonilor, celebrăm mesagerii invizibili care influențează:

✨ energia
😴 somnul
⚙️ metabolismul
🌱 fertilitatea
💛 starea de bine

⚖️ Când sunt în echilibru, întregul organism funcționează armonios.

21/04/2026

Când simți că nu mai funcționezi cm trebuie, merită să afli de ce.

După glandele implicate în metabolismul energetic și echilibrul mineral, următorul pas este descoperirea unor structuri ...
18/04/2026

După glandele implicate în metabolismul energetic și echilibrul mineral, următorul pas este descoperirea unor structuri esențiale pentru adaptarea organismului la stres, pentru reglarea tensiunii arteriale și pentru menținerea echilibrului intern în situații solicitante.

🟠🟡GLANDELE SUPRARENALE

Deși au dimensiuni reduse, glandele suprarenale au o importanță majoră în funcționarea organismului. Așezate la polul superior al fiecărui rinichi, acestea intervin permanent în procese vitale precum răspunsul la stres, metabolismul, echilibrul hidro-electrolitic, imunitatea și adaptarea la schimbările mediului intern și extern.

🔎 Din punct de vedere structural, glandele suprarenale sunt alcătuite din două componente distincte, cu origine și funcții diferite:

Corticosuprarenala – responsabilă de producerea hormonilor steroizi:
•glucocorticoizi
•mineralocorticoizi
•androgeni suprarenali

Medulosuprarenala – secretă catecolamine:
•adrenalină
•noradrenalină
•în cantitate mai mică, dopamină

🧩 CORTICOSUPRARENALA
Această componentă cuprinde trei zone funcționale, fiecare având roluri specifice:

🟫Zona glomerulară
Situată imediat sub capsula glandei, este responsabilă de secreția de aldosteron – hormon esențial pentru reglarea sodiului, potasiului și tensiunii arteriale.

🟧Zona fasciculată
Cea mai bine reprezentată zonă a corticosuprarenalei, bogată în lipide, produce glucocorticoizi (în special cortizol) și cantități reduse de androgeni.

🟨Zona reticulată
Aflatǎ în vecinătatea medularei, secretă predominant androgeni suprarenali și participă, alături de zona fasciculată, la procese aflate sub controlul ACTH-ului.

🔶Cortizolul – hormon esențial pentru supraviețuire

Are un rol central în menținerea homeostaziei organismului și influențează numeroase sisteme:
🔸metabolismul glucidelor, proteinelor și lipidelor
🔸funcționarea sistemului imunitar
🔸aparatul cardiovascular și respirator
🔸sistemul nervos central
🔸procesele de creștere și dezvoltare
🔸capacitatea organismului de a face față stresului

⏰ Secreția cortizolului urmează un ritm nictemeral:
•valori maxime dimineața (aprox. 07:00–09:00)
•valori minime în primele ore ale somnului (aprox. 23:00–24:00)

🔲Androgenii suprarenali
Acești hormoni cresc la ambele sexe în perioada prepubertară și contribuie la maturizarea organismului.

▫️favorizează dezvoltarea pilozității axilo-pubiene
▫️influențează libidoul, în special la femei
▪️la bărbați au un rol mai redus, predominând androgenii testiculari responsabili de caracterele sexuale masculine și funcția reproductivă

🔷Aldosteronul – hormonul echilibrului hidro-mineral

Secreția sa este reglată în principal de sistemul renină–angiotensină. Acest hormon are un rol esențial în🔹menținerea volumului circulant și a tensiunii arteriale.
🔹favorizează retenția de sodiu și apă
🔹influențează eliminarea potasiului
🔹contribuie la menținerea tensiunii arteriale în limite normale

🔔Excesul de aldosteron poate determina:
- retenție hidrosalină
- hipertensiune arterială
- dezechilibre electrolitice

În hiperaldosteronismul primar, una dintre cauze poate fi un adenom al corticosuprarenalei care secretă autonom aldosteron.

🔎 Tulburări endocrine importante ale corticosuprarenalei

🔺 Excesul de cortizol – Sindromul Cushing❗️
Hipersecreția de cortizol poate produce modificări complexe, cu impact asupra întregului organism:
•redistribuția țesutului adipos la nivelul trunchiului
•creștere în greutate
•vergeturi roșii-violacee
•fragilitate cutanată și modificări ale pielii
•hiperglicemie până la diabet zaharat
•creșterea colesterolului
•scăderea imunității
•tulburări neuro-psihice
•tulburări menstruale și de fertilitate
•hirsutism la femei

🔺 Hiperandrogenismul
Poate fi asociat excesului de cortizol sau poate apărea independent.

La femei👩🏻 se poate manifesta prin:
- hirsutism
- acnee
- alopecie
- tulburări hormonale și reproductive
La bărbați🧔🏻‍♂️ poate rămâne mult timp asimptomatic.

🔻 Deficitul de hormoni adrenocorticali – insuficiența corticosuprarenală⚠️
Este o afecțiune serioasă, care necesită diagnostic și tratament prompt. În lipsa terapiei adecvate, poate avea evoluție severă.

Se poate manifesta prin:
- hipotensiune arterială, mai ales ortostatică
- scădere în greutate
- astenie fizică marcată
- slăbiciune musculară
- tulburări digestive și ale tranzitului intestinal
- dezechilibre electrolitice importante

În formele primare poate apărea și:
👱🏾‍♀️👱🏾‍♂️hiperpigmentare cutanată

În formele acute sau severe, tabloul clinic poate mima abdomenul acut chirurgical și reprezintă o urgență medicală‼️

💊 Tratamentul constă în terapie de substituție hormonală, cu derivați cortizonici, adaptată fiecărui caz.

🧩 MEDULOSUPRARENALA

Face parte funcțional din sistemul nervos simpatic și intervine în situații de stres sau atunci când organismul trebuie să reacționeze rapid la un factor agresiv ori la o schimbare majoră.

Aceasta secretă în principal:
💣adrenalină
🧨noradrenalină
🎉dopamină (în cantitate mai mică)

Aceste substanțe au rol de neurotransmițători și hormoni, pregătind organismul pentru reacția de tip „luptă sau fugă”.

Ele influențează rapid:
•ritmul cardiac
•tensiunea arterială
•glicemia
•fluxul sanguin către organele vitale
•nivelul de alertă și capacitatea de reacție
•adaptarea la frig, efort fizic și stres psihic

🎯 Rolul principal al medulosuprarenalei este susținerea organismului în situații critice, când este nevoie de reacții rapide și eficiente.

Excesul de adrenalină – Feocromocitomul💣

Este o afecțiune rară, dar cu potențial sever, determinată de o formațiune tumorală care secretă în exces catecolamine (adrenalină și/sau noradrenalină).

Poate determina episoade intense sau fluctuante de:
•hipertensiune arterială
•tahicardie și palpitații
•transpirații abundente
•cefalee
•anxietate sau agitație
•instabilitate hemodinamică, uneori cu hipotensiune până la colaps vascular

🔬 Diagnosticul necesită evaluare endocrinologică și investigații specifice, inclusiv dozări hormonale și imagistică.

🏥 Tratamentul este, de regulă, chirurgical, după pregătirea medicală adecvată.

🔥 Glandele suprarenale sunt esențiale pentru capacitatea organismului de a se adapta, de a menține echilibrul intern și de a răspunde corect la provocările zilnice. De la metabolism și tensiune arterială până la stres, energie și supraviețuire, influența lor este mult mai mare decât dimensiunea lor.

📌 Dezechilibrele la acest nivel pot avea manifestări variate și uneori greu de recunoscut, motiv pentru care evaluarea endocrinologică este esențială atunci când apar simptome persistente sau inexplicabile.

📍 În continuarea seriei, voi prezenta gonadele – structuri fundamentale implicate în fertilitate, reproducere și echilibrul hormonal feminin și masculin. 🚀

Address

Strada Dumbrava Nr. 45
Zalau
450122

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Dr. Raluca Rolnic posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share