Synobis Medical

18/10/2026

În prima parte a miniseriei noastre am vorbit despre foame. Astăzi continuăm cu o senzație la fel de familiară: pofta. Cum se explică dorința de a mânca ceva anume, chiar și atunci când tocmai am terminat masa?

Pofta alimentară este o dorință intensă pentru un anumit aliment, în care sunt implicate mecanismele cerebrale ale recompensei, plăcerii și motivației. Poate apărea și în absența foamei, fiind declanșată de mirosul sau imaginea unui preparat, de amintiri ori de contexte pe care le asociem cu mâncarea.

Este adesea selectivă: ne dorim un anumit gust sau o anumită textură. Stresul, oboseala și somnul insuficient pot influența intensitatea acestei dorințe, în special pentru alimente dulci, sărate sau bogate în grăsimi.

Foamea și pofta se pot suprapune, iar diferențierea lor nu este întotdeauna simplă. Să înțelegem ce simțim, când apare și în ce context ne ajută să ne cunoaștem mai bine comportamentul alimentar, fără vinovăție și fără să reducem totul la „voință”.

Tu când observi că apare pofta: după masă, seara sau în zilele solicitante?

13/10/2026

Cum recunoști senzația de foame?

Începem o miniserie de două episoade despre foame și poftă, două experiențe pe care le confundăm adesea.

În prima parte, ne concentrăm pe foame: cm o percepem în corp, cm evoluează și de ce este important să înțelegem semnalele pe care le asociem cu nevoia de a mânca.

Să ne înțelegem mai bine corpul este un pas către o relație mai echilibrată cu alimentația.

În următorul episod, vorbim despre poftă. Urmărește seria pentru a înțelege diferența dintre cele două.

08/10/2026

„Ce expresii nu vă plac atunci când vorbim despre obezitate?”

Cu această întrebare deschidem o nouă serie alături de dr. Mădălina Indrie, în care discutăm despre formulări frecvent întâlnite și despre felul în care ele ne influențează așteptările față de slăbit.

Primul cuvânt pe care îl aducem în discuție: „dietă”.

Pentru mulți oameni, a ține dietă înseamnă să urmeze reguli stricte pentru o perioadă, până când cântarul arată greutatea dorită. Dar ce se întâmplă când dieta se termină și viața își reia ritmul obișnuit?

Dr. Mădălina Indrie explică în acest episod de ce recomandările alimentare trebuie gândite pentru viața reală: cu zile la serviciu, weekenduri, concedii și mese alături de cei dragi. Strategii pe care pacientul să le poată susține în timp, adaptate nevoilor și contextului său.

Pentru cineva care a trecut deja prin numeroase încercări de a slăbi, o nouă dietă poate veni cu multă speranță, dar și cu teama unui nou eșec. Tocmai de aceea, contează să discutăm de la început și despre ce urmează după scăderea în greutate.

Te invităm să urmărești primul episod și să ne spui: tu cu ce asociezi cuvântul „dietă”?

06/10/2026

În spatele fiecărui pacient care vine la o consultație de obezitate există o poveste. Iar primul pas este să îi oferim timp să o spună.

Începem prin a înțelege ce l-a adus în cabinet, ce îl preocupă și ce își dorește să schimbăm împreună. Discutăm despre istoricul medical personal și familial, despre etapele importante ale vieții și mergem pe firul greutății încă din copilărie. Nu căutăm amintiri perfecte sau cifre exacte, ci repere care ne ajută să înțelegem parcursul fiecăruia.

După cântărire și analiza compoziției corporale, discutăm despre opțiunile de tratament. Dacă medicația este indicată, explicăm ce presupune, cm se administrează, care sunt posibilele reacții adverse și la ce rezultate ne putem aștepta. Facem loc întrebărilor și lămurim informațiile care au creat teamă sau confuzie.

Planul alimentar este construit ținând cont și de felul în care creierul influențează comportamentul alimentar și impulsurile legate de mâncare. Pentru a putea ajuta, avem nevoie să înțelegem aceste mecanisme în contextul fiecărui pacient.

Consultația durează, în majoritatea cazurilor, aproximativ o oră. Timp în care ne dorim să te simți ascultat, să înțelegi recomandările și să pleci cu mai multă claritate asupra pașilor pe care îi avem de făcut împreună.

28/09/2026

Medicația pentru obezitate (cunoscută popular ca „injecțiile de slăbit”, inclusiv medicația din familia GLP-1 RA) nu „taie” foamea reală. Reduce apetitul și acel „zgomot alimentar” care poate favoriza supraconsumul.

Foamea reală trebuie să existe. Iar persoana cu obezitate trebuie să învețe să o identifice și să o diferențieze de pofte, impulsul de a mânca sau alimentația de confort. Medicația poate face acest proces mai ușor și poate facilita aderența la schimbările de stil de viață.
—-
Vezi intreaga emisiune pe cu pe youtube, Prim Plan Obiectiv din 3 iulie 2026.

20/09/2026

12/08/2026

Dragi pacienți, între 12-21 august suntem în concediu. Puteți trimite solicitări pe nr de whatsapp și veți fi preluați de un coleg(a) disponibil(a). Mulțumim pentru răbdare și o vară frumoasă!

P.S. programările din 21 de la Dr Mircea Radu se onorează.

Synobis Team

24/07/2026

Nutriție vs. „injecțiile de slăbit”.
Poți scădea apetitul fără medicație? DA.

Poți ajunge să te saturi cu porții mai mici, în mod natural, fără medicație? DA.

Poți să te bucuri de alimentele preferate fără să faci supraconsum și să simți că alimentația este firească? DA.

Poți reduce compulsia alimentară printr-o alimentație construită cu știință și într-o manieră incluzivă? DA.

Poți slăbi și îți poți menține greutatea prin nutriție adecvată și normalizarea relației cu mâncarea? DA.

Atunci la ce sunt bune „injecțiile de slăbit”?

Sunt un instrument terapeutic foarte valoros, dar au indicații clare. Nu înlocuiesc educația alimentară și schimbarea stilului de viață. În schimb, acolo unde resursele psihice sunt epuizate, reduc povara autocontrolului și ***facilitează implementarea schimbărilor***, în timp ce acționează și asupra mecanismelor neuroendocrine și metabolice implicate în obezitate.

Nutriția poate funcționa fără medicație atunci când există suficiente resurse interioare. Medicația, însă, nu funcționează pe termen lung fără nutriție. Iar uneori, chiar și atunci când nutriția merge foarte bine, medicația poate deveni, la momentul potrivit, o plasă de siguranță care ajută la menținerea rezultatelor.

Obezitatea și riscul de cancer
Ani la rând am vorbit despre asocierea cu 13 tipuri de cancer. Astăzi, dovezile sunt și mai puternice: obezitatea este asociată cu un risc crescut pentru 17 tipuri de cancer.

Dar cancerul este doar una dintre consecințe.

Obezitatea crește riscul de tulburări metabolice, endocrine, cardiovasculare, hepatice, musculoscheletale și afectează aproape fiecare organ al organismului.

De aceea, nu tratăm doar kilogramele. Tratăm o boală cronică și încercăm să reducem riscul de complicații și să îmbunătățim calitatea vieții - fă o programare ONLINE sau la cabinet.
—
Dietetician Sigina

24/07/2026

“Medicină cu mintea și sufletul” by .mircea.radu la Synobis Medical

14/07/2026

Dacă pentru a slăbi tot trebuie “umblat” la stilul de viață - nutriție & sport, care mai e scopul “injecțiilor de slăbit” (din “familia” glp1 RA)? Vezi intreaga emisiune pe youtube cu