Păscută Ana-Maria Psiholog clinician / Psihoterapeut

13/10/2026

12/10/2026

Poate că ai citit multe despre anxietate. Știi că gândurile nu sunt întotdeauna fapte și că senzațiile din corp pot fi amplificate de teamă.
Și totuși, când apare un simptom, teama revine. Începi să analizezi, să verifici, să anticipezi ce s-ar putea întâmpla.

În psihoterapia
cognitiv-comportamentală, lucrăm structurat asupra acestor mecanisme, cu obiective adaptate dificultăților tale.

Sunt Păscută Ana-Maria, psiholog clinician și psihoterapeut CBT. Ofer ședințe individuale online.

Dacă te gândești să începi psihoterapia, îmi poți scrie pe WhatsApp
0740 148 075

11/10/2026

Uneori, în căutarea vindecării, ajungem să credem că trebuie să reparăm tot ceea ce este în neregulă cu noi. Că trebuie să eliminăm fiecare frică, să înțelegem fiecare rană, să controlăm fiecare emoție și să găsim răspunsul care ne va face, în sfârșit, să ne simțim întregi.

Dar dacă o parte din suferința noastră vine tocmai din această luptă continuă cu noi înșine?

Dacă, înainte de a schimba ceva, am avea nevoie să ne oprim și să ne ascultăm cu adevărat?

🌿 Reconectarea începe atunci când nu ne mai tratăm pe noi înșine ca pe o problemă care trebuie rezolvată.

Începe când putem privi anxietatea fără să ne identificăm complet cu ea. Când înțelegem că un gând nu este neapărat un adevăr, că o emoție nu ne definește întreaga existență și că trecutul nostru, oricât de puternic ne-ar fi influențat, nu trebuie să decidă fiecare alegere din prezent.

În psihoterapie, acest proces presupune să învățăm să ne observăm gândurile, să înțelegem mecanismele care ne mențin suferința și să construim răspunsuri noi în fața situațiilor care ne provoacă teamă.

Dintr-o perspectivă spirituală, reconectarea poate însemna și întoarcerea la acel spațiu interior în care putem fi prezenți, fără să fim absorbiți complet de ceea ce simțim sau gândim.

Cele două perspective se pot întâlni într-un punct esențial: nu suntem obligați să reacționăm automat la tot ceea ce se întâmplă în interiorul nostru.

Nu putem controla întotdeauna ceea ce simțim. Nu putem schimba tot ceea ce ni s-a întâmplat. Dar putem învăța să ne raportăm diferit la experiențele noastre și să nu mai lăsăm frica să ne conducă întreaga viață.

Iar când vine vorba despre vindecare, este important să păstrăm discernământul: practicile spirituale pot avea pentru unii oameni o semnificație personală, însă nu înlocuiesc evaluarea și intervențiile psihologice sau medicale atunci când acestea sunt necesare.

✨ Poate că reconectarea nu înseamnă să devii o altă persoană.

Poate înseamnă să începi să te cunoști dincolo de fricile tale, să te raportezi cu mai multă înțelegere la propriile experiențe și să faci alegeri care nu mai sunt dictate exclusiv de suferința trecutului.

Nu trebuie să lupți permanent cu tine însuți pentru a putea merge mai departe. Poți învăța să te înțelegi, să te accepți și să te schimbi, în același timp.

💚 Împreună spre echilibru.

Păscută Ana-Maria
Psiholog clinician | Psihoterapeut cognitiv-comportamental

📩 Pentru informații despre psihoterapie și programări:
📱 WhatsApp: 0740148075
🌐 anamariapsiholog.ro

07/10/2026

Buna tuturor!
Am pregătit un material gratuit despre respirație și anxietate, pe care aș vrea să îl ofer cu drag celor care se confruntă cu anxietate, atacuri de panică sau senzații precum lipsa de aer, amețeala, furnicăturile ori senzația de irealitate.

În material explic, pe înțelesul tuturor, ce se întâmplă în organism, ce rol are CO₂, cm apare hiperventilația și de ce uneori încercarea de a respira mai profund poate întreține anumite senzații neplăcute.

Am inclus și câteva exerciții practice. 🤍

Dacă doriți să primiți materialul, scrieți „RESPIRAȚIE” în comentarii sau îmi puteți trimite un mesaj privat și vi-l trimit cu drag.

Sper să vă fie de folos! 🌿

02/10/2026

Uneori nu avem nevoie să schimbăm imediat ceea ce simțim.
Avem nevoie, mai întâi, să fim suficient de prezenți încât să nu mai fim conduși automat de ceea ce simțim.

O emoție nu este întotdeauna o invitație la acțiune.
Uneori este doar ceva care se întâmplă în noi și care are nevoie, mai întâi, să fie observat.

În momentul în care poți observa ceea ce se întâmplă în tine fără să te confunzi complet cu acel lucru, apare un mic spațiu.
Iar în acel spațiu apare libertatea de a alege.
Nu trebuie să negi emoția.
Nu trebuie să o alungi.
Nu trebuie să te forțezi să fii calm/a.
Doar să nu îi permiti sa te conducă.

Poate că uneori primul pas spre schimbare nu este să faci ceva.
Ci să fii suficient de prezent/a încât să vezi ce se întâmplă înainte de a reacționa.

Păscută Ana-Maria
Psiholog clinician & Psihoterapeut CBT
Împreună spre echilibru.

23/09/2026

Luați-vă un moment pentru a simți ce vă apasă. Dacă vă gândiți la asta, veți descoperi probabil că puteți renunța la mai multe greutăți fără niciun gram de regret.

De exemplu:
"Trebuie să fiu mai bun decât toți ceilalți; îmi voi dovedi mie însumi și tuturor celorlalți ce valoare am; am nevoie doar de victorie, altfel nu mă voi mai putea respecta; nu-mi pot permite să fac greșeli"...

Și mai sunt și altele, cm ar fi: să mă las de fumat, să învăț o limbă străină și, practic, să întorc o nouă pagină pentru întreaga mea viață luni dimineața.
Tot ceea ce este amânat la nesfârșit pentru mai târziu este încărcătură în exces.
O intenție trebuie fie realizată, fie aruncată, pentru că îți consumă energie, pe care ar fi o prostie să o irosești.

22/09/2026

POATE CĂ ÎNCĂ NU AI ÎNCREDERE ÎN PSIHOTERAPIE. ESTE PERFECT NORMAL SI ÎN REGULĂ.
Poate te-ai întrebat:
„Oare chiar mă poate ajuta să vorbesc cu un psiholog?”
„Dacă eu sunt problema?”
„Dacă mă judecă?”
„Dacă îi spun lucruri pe care nici mie nu-mi place să le recunosc?”
„Dacă încep terapia și descopăr lucruri pe care nu știu să le gestionez?”

Sunt întrebări firești.
Și poate unul dintre motivele pentru care vreau să vorbesc despre psihoterapie este că și eu am trecut prin perioade dificile.
Am cunoscut anxietatea, frica, perioadele în care mintea nu se oprește și momentele în care ai impresia că trebuie să găsești singur soluția pentru tot.

Experiența personală nu este ceea ce mă califică să fiu psihoterapeut.
Formarea profesională, studiile, practica și munca terapeutică sunt cele care îmi definesc profesia.

Dar experiența de a fi, la un moment dat și eu omul care caută o ieșire m-a ajutat să înțeleg cât de important este să fii întâmpinat fără judecată.
Psihoterapia nu înseamnă doar să vorbești despre probleme.
În psihoterapia cognitiv-comportamentală lucrăm, printre altele, cu modul în care gândurile, emoțiile și comportamentele se influențează reciproc.
Înveți să observi ce se întâmplă în interiorul tău.
Să înțelegi de ce anumite situații îți declanșează anxietatea.
Să faci diferența între ce simți și ceea ce se întâmplă în realitate.
Să nu mai interpretezi fiecare senzație corporală ca pe un pericol.
Să îți schimbi treptat modul în care răspunzi gândurilor care te sperie.
Și, foarte important, să dobândești abilități pe care să le poți folosi și în afara ședințelor.
CBT este una dintre formele de psihoterapie pentru care există o bază consistentă de cercetare, iar ghidurile clinice NICE includ intervențiile psihologice, inclusiv CBT, printre opțiunile recomandate pentru anumite tulburări de anxietate.

Asta nu înseamnă că psihoterapia este o soluție magică și nici că aceeași intervenție funcționează identic pentru fiecare persoană.
Înseamnă că există motive serioase, susținute de cercetare, pentru a-i acorda o șansă.
Și poate cel mai important lucru:
Nu trebuie să aștepți să ajungi „foarte rău” ca să ceri ajutor.
Poți veni și atunci când simți doar că:
– nu mai faci față ca înainte;
– te îngrijorezi prea mult;
– ai început să eviți lucruri importante pentru tine;
– relațiile tale au devenit dificile;
– te simți epuizat emoțional;
– aceleași gânduri se repetă la nesfârșit;
– știi că ceva trebuie schimbat, dar nu știi de unde să începi.

Psihoterapia nu îți ia viața din mâini.
Te poate ajuta să înțelegi mai bine ce se întâmplă și să construiești, pas cu pas, propriile modalități de a face față.
Iar dacă încă îți este teamă să faci primul pas, este în regulă.
Nu trebuie să fii sigur că terapia va funcționa înainte să încerci.
Poți începe doar cu o conversație.

Eu sunt Păscută Ana-Maria, psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental, cu pregătire medicală.
Dacă simți că ai ajuns într-un punct în care nu mai vrei să duci singur tot ceea ce se întâmplă în interiorul tău, îmi poți scrie.
📩 WhatsApp: 0740 140 875
🌐 www.anamariapsiholog.ro

Uneori, primul pas spre schimbare nu este să ai toate răspunsurile.
Este să accepți că nu trebuie să le găsești singur.

21/09/2026

CÂTE GREUTATI CARI CU TINE, FĂRĂ SĂ MAI FIE NEVOIE?

Uneori nu suntem obosiți pentru că avem prea multe de făcut.
Suntem obosiți pentru că ducem prea multe lucruri pe care nu le mai putem, nu le mai vrem sau nu mai este nevoie să le ducem!

Responsabilități.
Planuri amânate.
Promisiuni făcute nouă înșine.
Așteptări.
„Trebuie”-uri.
Regrete.
Dorința de a demonstra.
Frica de a greși.
Și, undeva în tot acest zgomot, continuăm să ne spunem:
„Trebuie să fiu mai bun decât ceilalți.”
„Trebuie să demonstrez că sunt suficient de bun.”
„Nu am voie să greșesc.”
„Trebuie să reușesc, altfel nu mă voi mai putea respecta.”
„De luni mă schimb.”
„De data aceasta voi face totul perfect.”
Și mai sunt toate acele lucruri pe care le-ai tot amânat:
Să renunți la un obicei.
Să începi ceva nou.
Să înveți.
Să schimbi ceva în viața ta.
Să închei o situație care te consumă.
Să spui „nu”.
Să faci, în sfârșit, acel pas despre care știi de mult că trebuie făcut.

Fiecare intenție pe care o păstrezi la nesfârșit în minte, fără să o transformi în acțiune sau fără să accepți că, poate, nu mai este ceea ce îți dorești, continuă să îți consume energie.

Nu toate lucrurile pe care le-ai început trebuie duse până la capăt.
Unele trebuie finalizate.
Altele trebuie ajustate.
Iar unele trebuie pur și simplu lăsate jos.

A renunța la o povară nu înseamnă neapărat că ai eșuat.
Uneori înseamnă că ai înțeles că nu mai are sens să-ți consumi energia pentru ceva care nu mai corespunde vieții tale de acum.

Așa că oprește-te puțin și întreabă-te:
„Ce car cu mine de prea mult timp și nu mai este nevoie să duc?”
Poate fi o obligație.
O așteptare.
O relație.
Un obiectiv.
O vinovăție.
O idee despre cine „ar trebui” să fii.
Și apoi întreabă-te:
„Dacă aș lăsa acest lucru jos, cm m-aș simți?”

Poate că răspunsul este exact acolo unde începe schimbarea.
🌿 Uneori, nu avem nevoie să adăugăm ceva nou în viața noastră.
Avem nevoie să eliberăm ceea ce ne împiedică să mergem mai departe.

Păscută Ana-Maria
Psiholog clinician & Psihoterapeut CBT
cu pregătire medicală
📲 WhatsApp: 0740 140 875

20/09/2026

Poate că problema relației tale nu este acolo unde ai căutat-o până acum.

Există lucruri pe care le vedem într-o relație.
Și există dinamici pe care le simțim, dar nu știm să le explicăm.

Harta relațiilor este modalitatea mea proprie de a explora aceste dinamici și felul în care poziționarea, rolurile și percepțiile celor doi pot influența relația.

Dacă te afli într-o relație pe care nu reușești să o înțelegi, dacă repeți aceleași conflicte sau simți că ceva „nu se leagă”, putem privi împreună relația dintr-o perspectivă diferită.

Poate că schimbarea pe care o cauți în relație începe cu ceea ce poți schimba în tine.

📲 WhatsApp: 0740 140 875