https://psihologanabogdan.carrd.co/

Psiholog Ana Bogdan, Gheorgheni, Cluj-Napoca (2026)

02/08/2026

Acum ceva vreme, am intrat pe Goodreads și am văzut că a apărut o listă cu cele mai votate cărți din 2025. La categoria „Memorii și autobiografii” se afla și cartea „Nobody’s Girl”. Nu știam despre ce este vorba, însă am simțit nevoia să o caut și să o citesc.

Subiectul cărții este sfâșietor și tulburător. Autoarea, Virginia Giuffre, este una dintre victimele implicate în infamul caz Epst&in. Dacă ne gândim la filmul lui Stanley Kubrick, „Eyes Wide Shut”, care prezintă secretele din spatele cortinei, o grupare ocultă implicată în diferite ritualuri profane, putem vedea, prin intermediul acestei cărți, că viața bate filmul. Cartea descrie evenimente greu de digerat.

În centrul poveștii se află Virginia, o adolescentă care provine dintr-o familie disfuncțională și este atrasă în cercul unei grupări implicate în traficul de persoane. Episoadele din carte sunt descrise în tușe realiste, fără niciun fel de artificiu sau exagerare. Virginia este o fată a nimănui, prinsă în haosul unor interese meschine.

Viața Virginiei este povestea unei supraviețuitoare care își dorește atât dreptate, cât și liniștea unei vieți de familie. Am simțit în ea o forță interioară titanică și o reziliență deosebită în lupta împotriva nedreptății.

Este o carte care te captivează foarte repede, dar care, în același timp, te tulbură până în adâncul inimii.

19/07/2026

Pachet de evaluare psihologică pentru tineri (18–26 de ani)-ședințe online

Fiind vară, o perioadă în care mulți tineri se gândesc la viitorul lor personal și profesional, am decis să ofer câteva ședințe gratuite de evaluare psihologică, având ca scop autocunoașterea. Înțelegând cât de important poate fi și aspectul financiar în această etapă a vieții, ședințele vor fi oferite gratuit tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani.

„Cunoaște-te pe tine însuți” este unul dintre cele mai cunoscute îndemnuri ale Greciei Antice. Încă din cele mai vechi timpuri, cunoașterea de sine a fost considerată esențială pentru dezvoltarea omului.

Autocunoașterea este un proces complex de explorare și înțelegere a propriei identități. Acesta începe în adolescență și continuă în perioada adultului tânăr.

În literatura de specialitate este descrisă o perioadă de tranziție între adolescență și maturitate, denumită adult emergent. În această etapă, tinerii își explorează identitatea și încearcă să înțeleagă mai bine cine sunt, ce își doresc și în ce direcție vor să se dezvolte din punct de vedere personal, relațional și profesional.

Un rol important îl au valorile personale, care ne pot ghida în luarea deciziilor importante. Printre acestea se pot număra libertatea, prietenia, familia, succesul, creativitatea sau independența.

Personalitatea reprezintă, de asemenea, un aspect important al autocunoașterii. Unele persoane sunt mai introvertite, altele mai extrovertite, mai deschise către experiențe noi sau mai orientate către stabilitate. Trăsăturile de personalitate pot influența modul în care ne raportăm la ceilalți, mediile în care ne simțim confortabil și activitățile în care alegem să ne implicăm.

Punctele forte și resursele interioare reprezintă acele caracteristici și capacități personale care ne pot ajuta să facem față provocărilor și să ne dezvoltăm.

Stilurile de atașament descriu anumite tipare prin care oamenii se raportează la apropiere, intimitate și relațiile cu ceilalți. Înțelegerea propriilor tipare relaționale poate contribui la dezvoltarea unor relații mai sănătoase și mai echilibrate.

De ce este important să te cunoști mai bine?
O mai bună înțelegere a propriei persoane, a valorilor, resurselor și trăsăturilor de personalitate poate contribui la luarea unor decizii mai conștiente și mai apropiate de propriile nevoi și obiective, atât în plan personal, cât și profesional.

Dacă ai între 18 și 26 de ani și îți dorești să te cunoști mai bine, te invit la un program scurt de evaluare psihologică orientată spre autocunoaștere.

În cadrul ședințelor vom explora teme precum:
valorile personale, punctele forte și resursele interioare, personalitatea, stilurile de atașament, strategiile de coping și stima de sine.

Prin discuții și utilizarea unor instrumente de evaluare psihologică, vom explora aceste aspecte, iar rezultatele vor fi analizate și discutate împreună. La cerere, poate fi realizat și un raport de evaluare psihologică.

Cum se desfășoară?

Prima ședință constă într-o discuție inițială, pentru a ne cunoaște și pentru a stabili aspectele pe care dorești să le explorezi. Ulterior, vei primi teste și chestionare psihologice care vor fi completate individual. În cea de-a doua ședință, vom analiza și discuta împreună rezultatele.

Ședințele de evaluare sunt gratuite pentru tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani si se desfasoara online.

Investește în cunoașterea de sine și în viitorul tău!

26/06/2026

„Nu mă poți răni” este o carte autobiografică și motivațională scrisă de David Goggins, atlet și speaker motivațional american. Deși a crescut într-un mediu dominat de sărăcie, abuz și discriminare, el a reușit să depășească toate aceste condiționări, orientându-se către o carieră sportivă și militară.

Care este secretul lui?

De-a lungul cărții, autorul povestește că modul în care privea viața l-a influențat cel mai mult. În tinerețe, cădea în depresie și se victimiza, nereușind să își atingă obiectivele. Însă totul s-a schimbat când a hotărât că el este responsabil pentru deciziile din viața sa. Asumarea responsabilității este primul pas către maturizare.

Atitudinea care l-a influențat cel mai mult este acceptarea stoică a durerii. În zilele noastre, oamenii renunță ușor după orice eșec. Atunci când totul devine greu, nu tolerăm disconfortul. A învăța să tolerăm suferința ca parte a vieții și să nu fugim de ea este una dintre cele mai importante abilități pentru succes. Cartea abundă în exemple în care Goggins dă dovadă de perseverență în atingerea unui scop, chiar și atunci când nu reușește din prima.

„Nu mă poți răni” este o carte despre importanța rezilienței și a dezvoltării unei toleranțe crescute la disconfort. Se deosebește de alte cărți de dezvoltare personală, care pun accent pe impactul negativ al traumei, susținând că oamenii pot avea parte de o dezvoltare personală în urma unei traume, fenomen cunoscut în literatura de specialitate drept creștere posttraumatică.

Este una dintre cele mai bune cărți motivaționale pe care le-am citit. Am continuat și a doua carte, „Misiune fără sfârșit” și mi-a plăcut la fel de mult.

25/05/2026

„April is the cruelest month, breeding Lilacs out of the dead land, mixing
memory and desire, stirring dull roots with spring rain.”

-T.S. Eliot

Lunile de primăvară sunt mereu tumultoase. Apar oportunități noi, schimbări neașteptate, iar omul trebuie să se transforme pentru a se adapta.

În aprilie l-am citit pentru prima oară pe Osho. Un nume cu rezonanță estică pe care nu știam cu ce îl pot asocia. Cărțile acestuia nu au fost scrise de el, ci au apărut pe baza unor prelegeri publice ținute de-a lungul timpului. El pare să fi abordat numeroase teme de importanță majoră pentru lumea contemporană.

Cartea pe care am descoperit-o se numește „Curajul. Plăcerea de a trăi periculos”. O carte care m-a cucerit din prima, atât prin simplitatea limbajului, cât și prin profunzimea înțelepciunii. Trăim într-o lume haotică, în care mereu se întâmplă lucruri la care nu ne așteptăm. Aceste schimbări ne fac să plonjăm într-un spațiu al incertitudinii. Iar incertitudinea aduce după ea frică, anxietate, nesiguranță.

Intoleranța la incertitudine este, potrivit teoriei cognitiv-comportamentale, schema de gândire care stă la baza anxietății. Aceasta se caracterizează printr-o frică cauzată de lipsa de predictibilitate a viitorului. Oamenii încearcă mereu să controleze evenimentele, de teama viitorului. Însă această frică de necunoscut, de situații ambigue, conduce la anxietate constantă.

Cartea recomandă, în schimb, să avem curajul de a privi viitorul în față așa cm va fi el, indiferent de situațiile neașteptate care vor apărea. Curajul este opusul fricii, al anxietății.

O altă idee care apare în carte este relaționată destul de mult cu abordarea fenomenologică. În timpul facultății, una dintre lucrările mele s-a axat pe similitudinile dintre fenomenologia lui Husserl și meditația de tip mindfulness. Ce reprezintă fenomenologia? Este un mod de a privi lucrurile așa cm sunt descoperite de noi, nu pe baza prejudecăților pe care le avem despre ele. Această atitudine insuflă o curiozitate constantă de a cunoaște, de a descoperi. Pentru a putea cunoaște ceva nou, este nevoie să vedem lucrurile dintr-o nouă perspectivă.

Pot spune că ultimele luni m-au schimbat destul de mult. Am învățat să adopt o abordare mai fenomenologică, să fiu deschisă să cunosc omul prin prisma propriei povești de viață, mai puțin prin lentilele propriilor prejudecăți.

19/05/2026

Acceptarea impermanenței

09/05/2026

Mă numesc Ana Bogdan, sunt psiholog clinician și psihoterapeut în formare (psihoterapie cognitiv-comportamentală și hipnoterapie ericksoniană). Sunt aici să te sprijin cu răbdare și blândețe în procesul tău de vindecare.
Pentru detalii și programări, mă puteți contacta cu încredere pe WhatsApp sau prin e-mail la [email protected]
Link pentru programări:
https://forms.gle/DsYE777H6mM3GY5h6

29/04/2026

De multe ori, gesturile mici contează. Fragmentul este din cartea lui Paul Ferrini, "Iubire fara condiții".

23/04/2026

Primăvara este anotimpul renașterii. Florile înfloresc, frunzele devin verzi. La fel și oamenii, devin versiuni noi ale lor, lăsând în urmă tiparele vechi și modelele de comportament nepotrivite.

Mă uitam în bibliotecă și mă gândeam ce aș putea citi. Atunci am văzut, la marginea raftului, o carte verde, subțire. Titlul ei era „Când traumele se prefac în minuni”. Este o carte scrisă de un teolog grec. M-a atras foarte mult titlul, gândindu-mă că nu am mai citit o carte despre traume interpretate din punct de vedere religios.

Ce am descoperit este un eseu filosofic foarte frumos scris despre traumă și reziliența umană. Cartea este plină de aforisme atât de minunate, încât nu m-am putut abține să nu adaug câteva aici. A fost o binecuvântare pentru mine. Citind-o, am meditat mult la condiția umană și la necesitatea suferinței. Dacă în filosofia estică ni se spune că „totul e suferință”, creștinismul ne îndeamnă să acceptăm această suferință și să o metamorfozăm în bine.

„Ceea ce trebuie să ne preocupe de-a lungul întregii vieți este cm trauma se poate preface într-o minune, cm pierderea va deveni viață, în ce chip vom preface rana în creație, lumină, bucurie, eros, iubire.”

„Cuiele și rănile lui Hristos sunt rănile umanității și, cu precădere, ale fiecărui om în parte. Frământările, supărările, temerile, nesiguranțele, patimile sunt frica de moarte și trauma pierderii. Trauma este întotdeauna o pierdere a unei părți a sufletului nostru, partea anulată a ceea ce ne-am dorit, iubit și visat. Viața ne este plină de pierderi, iar calitatea ei va fi judecată după gradul în care ne-am preschimbat sau refulat traumele.”

„Prin mijlocirea minunii, Hristos ne cheamă la prefacerea lăuntrică, la transfigurarea traumei. Le cere oamenilor să-și privească rănile, încercările, bolile și să citească mesajul pe care acestea îl aduc, ceea ce vor să spună.”

„Lasă modelele și concepțiile de altădată, automatismele care te-au dus până la un punct, dar care acum nu mai sunt în stare să te ducă mai departe.”

18/04/2026

Diferența dintre evaluarea psihologică și cea psihiatrică

Oamenii care aleg să vină la psiholog caută, de regulă, consiliere sau psihoterapie. Sunt rare situațiile în care cineva solicită o evaluare psihologică din proprie inițiativă. De cele mai multe ori, psihiatrul face o trimitere către psiholog pentru o evaluare suplimentară.

Însă evaluarea psihologică nu este același lucru cu evaluarea psihiatrică. În cadrul consilierii sau psihoterapiei, psihologul nu patologizează stările clientului. Evaluarea psihologică trece dincolo de diagnosticul din DSM sau ICD. De multe ori, un diagnostic poate acționa ca o profeție autoîmplinită, determinând clientul să se comporte conform acelui diagnostic.

Prin ce se diferențiază evaluarea psihologică?

Evaluarea psihologică are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra vieții interioare a clientului. Succesul oricărei terapii psihologice constă, în primul rând, în descoperirea și valorificarea resurselor interioare.

Cum definim resursele interioare?

Fiecare om dispune de anumite resurse care îl pot ajuta în procesul de vindecare. Acestea pot include o dezvoltare cognitivă foarte bună (nivelul coeficientului de inteligență, IQ), imaginație și interes artistic sau o inteligență emoțională bine dezvoltată. Orice terapie eficientă pune accent pe dezvoltarea și valorificarea acestor resurse interioare. Vindecarea nu ține neapărat de tehnicile terapeutice, ci de modul în care aceste resurse sunt utilizate în procesul de echilibrare a minții și sufletului.

Pe lângă capacitățile cognitive, evaluarea psihologică evidențiază trăsăturile de personalitate ale clientului și strategiile de coping. Potrivit modelului Big Five, există cinci dimensiuni principale ale personalității: deschiderea către experiențe, conștiinciozitatea, agreabilitatea, extraversiunea și nevrotismul. Aceste trăsături sunt utile în procesul de autocunoaștere, mai ales pentru tinerii adulți aflați la început de drum, având aplicații și în consilierea vocațională.

În al doilea rând, așa cm menționa Epictet, există lucruri pe care le putem controla și lucruri care nu se află în controlul nostru. Conform psihoterapiei cognitive, există gânduri rigide și inflexibile, care nu ne ajută, dar și gânduri mai flexibile și adaptative. O evaluare a cognițiilor poate contribui la conștientizarea faptului că viața noastră este influențată de propriile gânduri. Potrivit unor studii, metacogniția este una dintre cele mai avansate forme de inteligență.

De asemenea, evaluarea psihologică nu se limitează la simptomele din prezent, ci încearcă să identifice acele convingeri formate în copilărie sau adolescență, preluate din mediul familial și social, care influențează gândirea actuală. În cadrul evaluării, sunt analizate acele scheme cognitive care pot predispune clientul la vulnerabilitate. Inspirându-se din psihanaliză, Jeffrey Young a dezvoltat teoria schemelor cognitive timpurii.

Astfel, evaluarea psihologică depășește simpla stabilire a unui diagnostic. Fiecare persoană este unică și dispune de resurse și vulnerabilități diferite. Două persoane cu același diagnostic (de exemplu, ADHD) pot avea profiluri psihologice complet diferite. De aceea, este esențial ca psihologul să evidențieze acele caracteristici care pot susține procesul de vindecare și să ajute la restructurarea gândurilor care nu mai sunt utile în prezent.

Nota bene! Instrumentele de evaluare psihologică (de exemplu, SCID-ul) sunt suficient de complexe pentru a identifica și susține diagnosticul diferitelor tulburări (ADHD, tulburare bipolară, tulburare de personalitate borderline etc.). Cu toate acestea, evaluarea nu este suficient de exhaustivă decât atunci când explorează și aspectele de profunzime ale psihicului.

Dacă ești interesat/ă de o evaluare psihologică complexă, care pune accent pe resursele interioare și cogniții, sau ești pur și simplu curios/oasă dacă prezinți simptome de ADHD sau anxietate, îmi poți scrie în privat.

17/04/2026

Fiecare zi este o nouă zi în care alegi cine vrei să devii.

Psiholog Ana Bogdan

02/08/2026

19/07/2026

26/06/2026

25/05/2026

19/05/2026

09/05/2026

29/04/2026

23/04/2026

18/04/2026

17/04/2026

Address

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Featured

Share

Category

Listing takedown request