Fun-Psi

28/10/2026

Sănătatea mintală a adolescenților și tinerilor a devenit o preocupare importantă la nivel internațional. Anxietatea, stresul școlar, presiunea socială și dificultățile de relaționare pot afecta echilibrul emoțional.

Descoperă articolul complet accesând link-ul de mai jos 👇

Află de ce se confruntă tinerii cu stres și dificultăți emoționale și ce spun studiile despre presiunea școlară, factorii sociali și prevenție.

26/10/2026

Trăim un paradox digital uriaș: deși au mii de instrumente prin care pot comunica facil, adolescenții întâmpină dificultăți majore în a iniția o conversație reală sau în a-și face prieteni noi în viața de zi cu zi.

Social media a creat o iluzie a conexiunii. În spatele ecranelor, totul pare simplu: dai un like, trimiți un emoji, reacționezi la un story. Însă ecranele elimină exact elementele care clădesc curajul social: contactul vizual, decodarea tonului vocii și gestionarea momentelor de tăcere.

De ce a devenit interacțiunea față în față atât de înfricoșătoare pentru noua generație?
• Frica de respingere în timp real: în online, dacă cineva te refuză sau te ignoră, poți închide aplicația. În realitate, un refuz se simte imediat și nu există un buton de „delete”.
• Lipsa „antrenamentului” social: abilitățile sociale sunt ca niște mușchi. Dacă interacțiunile se rezumă la texte scrise, mușchiul spontaneității, al inițierii unei discuții banale (small talk) sau al abordării unui coleg nou se atrofiază.
• Anxietatea ecranului de siguranță: telefonul a devenit o „cârjă” socială. Când un adolescent se simte inconfortabil sau singur într-un grup, primul impuls este să scoată telefonul și să pară ocupat, izolându-se și mai mult.

Cum trecem din online în realitate?
Nu este nimic greșit cu tine dacă simți anxietate când trebuie să abordezi pe cineva la școală sau la liceu.

Abilitatea de a comunica se reînvață prin pași mici: o întrebare adresată băncii de alături, un salut zâmbitor pe hol sau un simplu „Hei, pot să stau și eu aici?”.

22/10/2026

În prima zi a Congresului SNPCAR, discuțiile s-au concentrat asupra unor teme de actualitate din domeniul sănătății mintale, precum dependența de jocurile de noroc și incongruența de gen.

Programul a adus în prim-plan perspective multidisciplinare asupra unor situații complexe din practica clinică, dar și informații actualizate privind abordarea disforiei de gen în diferite sisteme de sănătate din Europa, utilizarea inteligenței artificiale în sănătatea mintală și contribuția perspectivelor genetice și judiciare la înțelegerea cazurilor clinice.

Aceste perspective ne ajută, în calitate de profesioniști, să construim o imagine mai integrată asupra cazurilor întâlnite în practica clinică.

21/10/2026

Astăzi a avut loc deschiderea celui de-al XXVI-lea Congres SNPCAR și a celei de-a 48-a Conferințe Naționale de Neurologie, Psihiatrie și Profesiuni Asociate pentru Copii și Adolescenți din România.

Dr. Mihaela Gherasim participă la acest eveniment științific, care reunește specialiști din domeniu și oferă un cadru valoros pentru explorarea temelor de actualitate, schimbul de experiență și împărtășirea perspectivelor profesionale.

Astfel de întâlniri reprezintă oportunități importante de învățare și dezvoltare profesională, cu scopul de a rămâne conectați la cele mai noi informații și abordări din domeniul sănătății copiilor.

20/10/2026

Știai că ADHD-ul poate să te coste bani, chiar și atunci când nu cumperi nimic?

16/10/2026

Anxietatea la adulți este o problemă tot mai importantă pentru sănătatea mintală. Stresul profesional, responsabilitățile familiale, dificultățile financiare și incertitudinile legate de viața politică și socială pot genera îngrijorări persistente, care afectează echilibrul emoțional și calitatea vieții.

Dar cm recunoaștem anxietatea și ce putem face pentru a o gestiona? Studiile arată că există soluții eficiente, iar primul pas este să înțelegem ce se întâmplă cu noi.

Descoperă articolul complet accesând link-ul de mai jos 👇

Descoperă simptomele anxietății la adulți, cauzele frecvente și metodele prin care poți gestiona grijile și îți poți proteja sănătatea mintală.

14/10/2026

În contextul Zilei Mondiale a Sănătății Mintale, marcată pe 10 octombrie, vorbim și despre importanța unor conversații dificile, dar necesare, precum cea despre suicid.

Unele conversații sunt esențiale pentru comunitatea noastră, chiar și atunci când sunt dificile.
Ne bucurăm că psihoterapeutul Simona Filip și medicul psihiatru Mihaela Gherasim au fost invitate de Willing să participe în calitate de speakeri la dezbaterea despre suicid, care a avut loc pe 13 octombrie, la Casa Armatei din Iași.

Participarea lor reflectă importanța dialogului interdisciplinar, a schimbului de perspective și a implicării specialiștilor în discuții care contează pentru sănătatea mintală.

Din perspectivă psihoterapeutică, Simona Filip a evidențiat faptul că gândurile suicidare pot exprima o suferință profundă, nu slăbiciune sau intenția de a manipula. Uneori, ceea ce pare a fi dorința de a muri este, de fapt, dorința de a pune capăt unei dureri percepute ca fiind fără ieșire. Totodată, a subliniat importanța dialogului deschis: a întreba cu grijă despre gândurile suicidare nu înseamnă a încuraja aceste gânduri, ci poate reprezenta un prim pas către sprijin. Prezența, ascultarea și disponibilitatea de a fi alături de cineva contează, chiar și atunci când nu găsim cuvintele perfecte.

În cadrul dezbaterii, dr. Mihaela Gherasim a abordat perspectiva psihiatrică asupra gândurilor suicidare și a tentativelor de suicid, subliniind importanța diferențierii dintre stările de neputință, gândurile despre moarte și tentativele propriu-zise. Aceste situații au particularități diferite și necesită o înțelegere atentă, motiv pentru care apelul la specialiști este esențial pentru identificarea nevoilor și a ajutorului potrivit.

Un alt aspect important al discuției a vizat gravitatea situațiilor în care instinctul de supraviețuire este profund afectat, acestea putând indica o suferință psihică severă și necesitând evaluare de specialitate. Înțelegerea acestor manifestări și orientarea către soluții și sprijin adecvat sunt pași importanți în abordarea responsabilă a unei teme atât de complexe.

Credem că prin astfel de inițiative se construiesc comunități mai informate, mai conectate și mai pregătite să abordeze cu responsabilitate subiecte dificile.

Mulțumim Willing pentru invitație și pentru oportunitatea de a contribui la această conversație.

14/10/2026

Ai inima în gât, mâinile ușor transpirate și de 10 minute stai cu degetul deasupra butonului de „Apelează” sau în fața ușii cabinetului. Îți sună cunoscut?

Anxietatea de dinainte de prima ședință de psihoterapie este absolut normală. Se numește anxietate anticipatorie și apare pentru că creierul nostru urăște incertitudinea. Ne temem că vom fi judecați, că va trebui să ne „vărsăm” toate secretele din prima oră sau pur și simplu că nu vom ști ce să spunem.

Ce nu se întâmplă de fapt la prima ședință:
• Nu e un interogatoriu: Nimeni nu te obligă să deschizi cele mai dureroase sertare ale trecutului tău din prima zi. Ritmul îl stabilești tu.
• Nu trebuie să vii cu „tema făcută”: Nu ai nevoie de un discurs articulat sau de un diagnostic clar în minte.

Ce se întâmplă, concret:
• Vă cunoașteți: Prima ședință este ca un zbor cu avionul deasupra vieții tale. Terapeutul vrea doar să înțeleagă imaginea de ansamblu și ce te-a adus acolo.
• Se stabilesc regulile: Veți discuta despre confidențialitate, frecvența întâlnirilor și costuri.
• Verifici „chimia”: Cel mai important obiectiv pentru tine este să vezi dacă te simți în siguranță, ascultat și nejudecat în prezența acelui om. Alianța terapeutică contează mai mult decât orice tehnică!

Dacă simți că emoțiile te blochează, notează-ți pe telefon 2-3 lucruri pe care vrei să le menționezi. Iar când te așezi pe scaun, poți începe exact așa: „Am foarte mari emoții și nu știu de unde să încep”.

13/10/2026

Prezenta doamnei doctor Mihaela Gherasim la dezbaterea de diseara este onoranta pentru publicul nostru si in acelasi timp incurajanta. Impreuna formam o echipa multidisciplinara pentru abordarea tentativelor de suicid la varsta adolescentei. Multumiri🪻🪻🪻🥰